Membrii Asociației Istoricilor în vizită la Ciuciulea, Glodeni

Luni, 6 februarie, împreună cu părintele dr. Viorel Cojocaru, membru al Comitetului de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”), originar din localitatea dată, și Ion Negrei, vice-președinte al AIRM „A. Moșanu”, am mers în satul Ciuciulea, raionul Glodeni, unde am avut o întâlnire cu profesorii și elevii claselor superioare ale Gimnaziului. În cadrul întrevederii am vorbit despre cauzele, mersul și perspectivele războiului agresiv al Federației Ruse împotriva Ucrainei, stat suveran și independent. Am dat răspuns la întrebările puse și am oferit un set de cărți și reviste de istorie, limbă și literatură română.

Cu ocazia aflării în satul Ciuciulea am discutat cu domnul primar Ilie Calistru, un împătimit de istoria localității. În fața Primăriei au fost ridicate patru lespezi de granit pe care au fost trecute numele bărbaților din sat – participanți la războiul URSS din Afganistan: „Consătenii noștri care au luptat în războiul din Afganistan” (38 persoane) și a celor ce au apărat independența de stat a Republicii Moldova: „Consătenii participanți la lupta pentru apărarea Integrității și Independenței Republicii Moldova. 1991-1992” (43 persoane). Pe celelalte două lespezi au fost sculptate următoarele versuri: „Târziu odată – cine știe? / Trecând pe-aici un călător, / Te va culege dintr-o floare / De dup-o aripă de nor…” // „Te-a coborî în largul văii, / Și-o lume te va ascultă, / Și-o lume-întreagă va începe / Să plângă cu durerea ta…”

Împreună cu dl primar am vizitat Biserica cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Monument de arhitectură ocrotit de stat (înregistrat sub nr. 1522). Biserica a fost construită la începutul secolului al XIX-lea și sfințită în anul 1831. Este o construcție fundamentală (pereții au grosimea de peste 1 metru), cu catapeteasmă deosebit de expresivă, icoane vechi. Atunci când a fost ridicat gardul din jurul Bisericii pe acel loc erau morminte. Constructorii au găsit o soluție inteligentă: pietrele de mormânt au fost ridicate și amplasate în gard.

Am vizitat fostul conac al boierului Buznea. Marea și trainica clădire este părăsită, pe alocuri avariată, dar mai păstrează încă splendoarea din trecut: sobe din marmură albă[1], ornamente pe uși, scara ce unește parterul cu etajul de sus, unde, afară de odăi, – se află o sală spațioasă, probabil – salonul pentru recepții și dans. Incontestabil, e mare nevoie de salvarea acestui edificiu istoric, de repararea lui și utilizarea în interesul comunității locale, dar și a tuturor celor interesați de trecutul poporului nostru. De ex., ar fi un loc excelent pentru un Muzeu, care ar putea fi inclus în perspectivă într-o rețea turistică republicană, europeană sau chiar și mai mult.

În cimitirul satului este îngrijit și mormântul-monument al lui Dumitru Mark, unul din marinarii de pe crucișătorul „Vareag”, avariat de japonezi și scufundat de ruși la 9 februarie 1904 (ca să nu fie capturat de japonezi, în războiul ruso-japonez din anii 1904-1905)[2]. Țarul Nicolai al II-lea i-a conferit Crucea Sfântul Gheorghe, dar și Guvernul sovietic – medalia Pentru vitejie (post-mortem)[3]. Și țariștii, și sovieticii au prezentat înfrângerea în confruntarea cu Flota japoneză drept un act de „vitejie” și exemplu pentru generații de viitori marinari: „ai noștri nu capitulează niciodată”. Incapabili să lupte cu japonezii, rușii au scufundat corabia. Japonezii au ridicat-o de la fundul mării, au reparat-o, au înzestrat-o cu armament modern și au încadrat-o în Forțele militate maritime ale Țării Soarelui Răsare.

Istoricul militar dr. Vitalie Ciobanu, originar din Ciuciulea, a publicat o excelentă carte-album despre satul de baștină[4]. Monografia prezintă etapele istorice, prin care au trecut locuitorii satului din cele mai vechi timpuri până la momentul apariției cărții. Autorul a prezentat palatul Leondari-Buznea, construit în preajma bisericii, în 1831 (arhitecți O. Rudenco și I. Taras) cu publicarea multor imagini color din afara și din interiorul palatului. La momentul publicării cărții palatul era într-o stare mai bună decât am găsit-o noi.

Autorul cărții a expus evenimentele din sat din primul an de ocupație a Basarabiei (1940-1941), din anii revenirii Basarabiei la trupul Patriei (1941-1944) și din anii ce au urmat re-ocupării teritoriului pruto-nistrean. Aparte au fost prezentate cititorilor istoria Bisericii din sat, a Școlii, inclusiv – Muzeul de istorie etc. Vitalie Ciobanu a introdus în monografie o galerie de personalități – originare din localitatea dumnealui de baștină. Este vorba de Paul Mihail, prof. univ., dr. hab. Petru Gașin (USM), Titus Bogdan-Jucov, regizor, Valentina Cojocaru (n. 1947), oameni de afaceri etc.

Mulțumim părintelui dr. Viorel Cojocaru pentru organizarea acestei călătorii folositoare.

6-8 februarie 2023

anatol_petrencu@yahoo.com


[1] Câteva imagini ale casei boierești au fost publicate de Ion Țâbuleac în timpul când în clădire activa Școala polivalentă. Vezi: Ion Țâbuleac, Ciuciulea, în Localitățile Republicii Moldova. Itinerar documentar-publicistic ilustrat, Chișinău, 2002, p. 156-157.

[2] Istoria cuirasatului „Vareag” și soarta marinarilor supraviețuitori vezi: Vareag (bronepalubnîi kreiser) în https://ru.wikipedia.org/wiki/Варяг_(бронепалубный_крейсер)

[3] Vitalie Ciobanu, Ciuciulea. Istorie, f. l., f. a., p.102.

[4] Idem, Ciuciulea. Istorie, f. l., f. a., 200 p.

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva