Simpozion Internaţional la Piteşti, 26-28 septembrie 2014

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

La Piteşti, judeţul Argeş, România, şi-a desfăşurat lucrările cel de-al XIV-lea Simpozion Internaţional „Experimentul Piteşti – „reeducarea” prin tortură”.

Debutul a fost făcut în Sala Mare a Primăriei Piteşti. Profesorul universitar doctor Ilie Popa a salutat publicul prezent în sală şi a oferit cuvântul domnului Emil Constantinescu, fost preşedinte al României, care a conferenţiat despre „Experimentul Piteşti: agresivitatea, slăbiciunea şi măreţia fiinţei umane”.

Poetul şi prozatorul academician Nicolae Dabija, redactorul-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta” (Chişinău) a amintit participanţilor la Simpozion că Municipiul Piteşti a fost primul în România care a ridicat un monument artiştilor-patrioţi Ion şi Doina Aldea-Teodorovici şi un bust poetului Grigore Vieru. Dl N. Dabija a vorbit apoi despre eforturile intelectualilor, ale oamenilor de bună credinţă, în renaşterea românismului în Republica Moldova (RM), despre legăturile de suflet între românii de pe ambele maluri ale Prutului.

A continuat dl ing. Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR),vorbind despre starea de lucruri din România de astăzi (s-a referit, bineînţeles, la foştii deţinuţi politici). În şedinţa în plen au mai vorbit dl Sergiu Rizescu, preşedintele AFDPR Argeş şi dl Mihai Neagu Basarab din Freiburg, RFG.

Dl director al Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, prezent la deschiderea Simpozionului, a vorbit foarte emoţionant despre presiunile permanente pe care le suportă profesorii şi elevii liceelor, aflate în zona separatistă a RM. În special, dl director I. Iovcev a povestit despre cazul din primăvara acestui an (2014), când organele de forţă ale separatiştilor i-au confiscat banii primiţi în calitate de salariu al profesorilor din Liceul pe care îl conduce.

După festivitatea de deschidere, participanţii la Simpozion au mers la Grupul monumental, unde au participat la slujba de pomenire a martirilor în lupta împotriva comunismului,oficiat de un grup de preoţi. De aici am mers la Puşcăria Piteşti, locul unde au fost întemniţaţi deţinuţii politici şi unde s-a realizat, în anii comunismului stalinist, groaznicul experiment de „reeducare” prin tortură.

Lucrările Simpozionului au continuat în Sala de festivităţi a Muzeului Judeţean Argeş. Moderatori – domnii prof. univ. dr. Nicolae Popa şi academician Nicolae Dabija.

Primul vorbitor a fost dl dr. Ioan Popa, istoric, editor al revistei „Balcanii şi Europa”, care a expus subiectul „Destine frânte. Pagini despre românii din Est (1917-1954)”. Este vorba de un studiu cu acelaşi titlu, publicat câteva săptămâni în urmă[1].

A urmat dl Cornel Constantin Ciomâzgă care a prezentat cartea dumnealui „Se întorc morţii acasă” şi un film pe marginea redactării cărţii nominalizate. Autorul a selectat şi, respectând anumite condiţii, impuse de naratori, a publicat mărturiile unui deţinut politic şi a torţionarului lui, fără ca să ştie unul de celălalt.

Subsemnatul am prezentat cartea „Teroarea stalinistă în Basarabia. Studii, documente, memorii”[2], am vorbit despre volumul „Românii în Gulag. Memorii, mărturii, documente”[3], am anunţat publicul prezent că Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova (preşedinte – dl Gheorghe Duca) a decis să aprobe Programul de Stat „ Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”, program înaintat de Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” din cadrul Universităţii de Stat din Moldova.

Referitor la comunicare, – Românii în Gulag: studiu de caz”, – m-am referit la cazul Vasile Celpan[4]. Ideea expusă în concluzie a fost: crimele comise de regimurile comuniste au fost mult mai bestiale, mai brutale, mai feroce decât cele naziste. În cazul în care, să zicem, naziştii capturau un partizan şi stabileau „vinovăţia” lui, acesta din urmă era împuşcat. Nu acelaşi lucru îl făceau enkavediştii cu victimele lor; înainte de a fi omorâte, acestea erau torturate şi obligate să recunoască fapte pe care nu le-au comis niciodată. După care erau împuşcate (cazul Tuhacevski, dar şi mii de alte cazuri, asemănătoare prin esenţa lor). Toţi cei care au colaborat cu naziştii sunt consideraţi trădători, fascişti, nazişti etc. Nu aceiaşi situaţie cu colaboraţioniştii comunişti. Acei care au luptat cu naziştii sunt consideraţi în mentalul colectiv ca fiind eroi, acei, însă, care au luptat cu regimurile comuniste, mult mai bestiale decât totalitarismele de dreapta, sunt trecuţi cu vederea.

Doamna dr. Diana Vrabie (Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi) şi dl Constantin Chirilă (Iaşi) au prezentat volumul „Declinul istoric al Basarabiei şi Bucovinei. Mărturii şi imagini”[5] – carte de articole ştiinţifice şi publicistice, editate în diverse reviste, adunate în acest volum. Sunt multe imagini. Cartea mi s-a părut interesantă. Sper să revin, prezentând-o pe acest blog.

La Simpozion a fost prezentată cartea de documente, selectate în arhive de cunoscutul publicist, membru al Comisiei de studiere a crimelor regimului comunist din RSS Moldovenească, dl Mihai Taşcă „Operaţiunea Română” din RASS Moldovenească în Marea Teroare stalinistă. 1937-1938”[6]; au fost publicate procesele verbale ale organelor represive sovietice de condamnare la moarte a românilor (dar nu numai) din RASS Moldovenească şi listele condamnaţilor. Documentele au fost publicate în limbile rusă şi română (traducerea în română – Vlad Pohilă şi Mihai Taşcă).

Au urmat comunicări. Dl Dumitru Lăcătuşu a prezentat lucrarea „Biografii însângerate. Alexandru Vişinescu şi Florian Cormos. O analiză comparativă”. Dl Petru Grior a vorbit despre „Partidul Comunist (bolşevic) al Ucrainei şi rezistenţa armată antisovietică în regiunea Cernăuţi în perioada postbelică”, iar dl Mihai Ciocanu despre „Crimele Kremlinului”.

Dl Mihai Neagu Basarab din Freiburg a expus comunicarea „Cu Johann Urwich prin URSS”. Johann Urwich a fost român de origine germană, născut în orăşelul Moreni din valea Prahovei. În anii 1940-1941 Johann Urwich a fost internat pentru că împărtăşea idei socialiste, a evadat din lagăr şi s-a înrolat în armata germană pe Frontul de Vest, a fost luat în prizonierat de americani, după război, fiind în căutarea familiei, trece în zona sovietică de ocupaţie a Germaniei, este arestat şi trimis la munci forţate în Vorkuta (pe 10 ani, apoi, după o revoltă a condamnaţilor, la încă 25 de ani). Dar, la insistenţele oficialilor RFG, Johann Urwich a fost lăsat să plece în Germania, unde a redactat trilogia „Fără paşaport prin URSS”[7], publicată în limba română, apoi şi în alte multe limbi[8]. Dl Mihai Neagu Basarab este medic de meserie, dar şi scriitor; am avut onoarea să primesc în dar două volume de texte, prezentate de autor la sesiunile ştiinţifice ale Institutului Român din Freiburg între 1993-2011[9].

Şedinţa comună de comunicări a fost încheiată cu comunicare dnei Ileana Rotaru „Poezii pentru care s-a plătit cu viaţa”.

Următoarea şedinţă comună a fost moderată de dl Mircea Stănescu şi subsemnatul.

Primul vorbitor – istoricul Mircea Stănescu, autorul volumului „Documentele reeducării”[10]. Autorul comunicării a demonstrat pe ecran fotografiile şi expus pe scurt biografiile conducătorilor Securităţii române – o clonă a NKVD-ului.

A urmat dl George Cuşa, singurul supravieţuitor al temutei puşcării de la Piteşti, care a vorbit despre „Eugen Ştefănescu: din exil la ONU – FAO”. Despre Eugen Ştefănescu, inginer silvic, profesor universitar, expert FAO în Africa, autorul „Jurnalului de pribegie”, publicat de George Cuşa, a vorbit dna Olga Duţu.

În continuare, dl Alexandru Mihalcea şi dl Marian Moise au expus comunicarea „LABO X. De la Lenin la Putin” (despre asasinatele politice prin otrăvire).

Dna conf. univ. dr. Diana Vrabie, Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi, a prezentat comunicarea „Eufrosinia Kersnovski: mesaj din Gulag sau cât valorează viaţa unui om”, iar studentul anului III, jurnalism, de la aceeaşi Universitate, Constantin Pirogan, nepotul lui Vadim Pirogan, a proiectat un film documentar despre deportaţii satului Rădoaia, judeţul Bălţi, pe care l-a realizat şi întitulat „Umbre în negura Siberiei”.

Sâmbătă, 27 septembrie 2014, lucrările Simpozionului au continuat în secţii. Astfel, în Secţiunea I „Experimentul Piteşti” (Sala de festivităţi a Muzeului Judeţean Argeş) au fost expuse următoarele comunicări: „Catalogul bibliografic despre represiunea în România guvernării comuniste” (autori – Nicolae Videnie şi Georgian Alexandru Gherghescu), „Anticomuniştii din România anilor 1919-1940 testaţi de comunişti în „experimentul Piteşti” în anii 1949-1952” (Nicolae Videnie), „65 de ani de la anihilarea mişcării de rezistenţă anticomunistă de sorginte tatarasciană „Haiducii Muscelului”, 1949-2014” (Radu Petrescu). Dl Vlad Mitric-Ciupe a prezentat două comunicări: „Vlad Drăgoescu, destinul post-concentraţionar al unui „piteştean” nereeducat” şi „Muzeul Comunismului vs Muzeul Totalitarismului. Consideraţii teoretice şi propuneri de bună practică”. Despre „Memorie şi condamnarea totalitarismului comunist” a vorbit dl Sorin Ilieşiu, iar dna Gabriela Nicoleta Georgescu – despre „memoria cuvintelor, zid fără de hotar”.

La cea de-a II-a secţiune – „Închisorile şi lagărele de muncă forţată şi alte aspecte de represiune din perioada dictaturilor comuniste” s-au înscris (conform programului) 14 vorbitori, cu diverse subiecte studiate, referitoare la munca forţată în Bărăgan sau Siberia, cu memorii ale celor supuşi represiunilor politice etc.

După o scurtă pauză, lucrările Simpozionului au continuat în cadrul secţiunilor, fiind expuse câte 11 comunicări în fiecare secţiune.

A urmat o Masă rotundă cu lansări de cărţi.

Subsemnatul am vorbit despre cartea dlui Alexei Memei „Teroarea comunistă în RASSM (1924-1940) şi RSSM (1944-1947)”[11], ediţia a doua, completată şi corectată. Au fost prezentate şi ale cărţi, inclusiv volumul semnat de dl conf. univ. dr. Vasile Şoimaru, prezent la Simpozion: „Românii din jurul României”.

Participanţii la Simpozion au redactat şi au semnat o Declaraţie.

Duminică, 28 septembrie 2014, participanţii a Simpozion au mers într-o excursie de documentare în judeţul Olt, la mănăstirile Brâncoveni şi Clocociov.

În încheiere, consider că Simpozionul a fost organizat la cel mai înalt nivel, scopul a fost atins. Au fost prezentate comunicări ştiinţifice noi, contribuţii concrete şi reale, precum şi memorii inedite ale supravieţuitorilor represiunilor comuniste.

Încă o dată mulţumiri organizatorilor, în mod special – dlui prof. univ. dr. Ilie Popa.

P.S. Ca şi în alţi ani, şi în 2014, a fost tipărit volumul cu comunicările, prezentate în cadrul Simpozionului din 2013[12].

 Vezi şi:http://mircea-stanescu.blogspot.ro/2014/09/simpozionul-reeducarii-pitesti-2014.html

 Imagini de la Simpozion – în fototeca autorului.

30 septembrie – 1 octombrie 2014

 аnatol_petrencu@yahoo.com

 

 

 



[1] Ioan C. Popa. Destine frânte. Pagini despre românii din Est (1917-1954), Bucureşti, Editura Academiei Române, 2014, 403 p. Din spusele autorului, cartea va fi lansată în octombrie 2014şi la Chişinău.

[2] Anatol Petrencu. Teroarea stalinistă în Basarabia. Studii, documente, memorii, Chişinău, S.n., 2013, 360 p.

[3] Anatol Petrencu, Ludmila D. Cojocaru, Lidia Pădureac (editori). Românii în Gulag. Memorii, mărturii, documente, Chişinău, S.A., 2014, 352 p.

[4] Ibidem, p. 148-154.

[5] Diana Vrabie, Constantin Chirilă. Declinul istoric al Basarabiei şi Bucovinei. Mărturii şi imagini, Iaşi, Editura PIM, 2014, 173 p.

[6]Operaţiunea Română” din RASS Moldovenească în Marea Teroare stalinistă. 1937-1938. Lucrare îngrijită de doctorul în drept Mihai Taşcă, Chişinău, Editura Serebia, 2014, 943 p.

[7] Johann Urwich (Ferry). Fără paşaport prin URSS, vol. 1-3, Munchen, 1976.

[8] Mesagerul, 1995, 17 februarie.[În legătură cu decesul lui Johann Urwich, survenit la 19 decembrie 1994, redacţia „Mesagerului” a oferit o pagină memoriei lui Johann Urwich, inclusiv – un necrolog, semnat de foşti deţinuţi politici, întemniţaţi la Vorkuta, între care Valentina Ciolpan, Vasile Ciolpan, Vadim Pirogan etc.]

[9] Mihai Neagu Basarab. Conferinţe freiburgheze şi alte scrieri, vol. I-II, Oneşti, Editura Magic Print, 2012.

[10] Mircea Stănescu (editor). Documentele reeducării, vol. I, Bacău, Editura Vicovia, 2013, 575 p.

[11] Alexei Memei. Teroarea comunistă în RASSM (1924-1940) şi RSSM (1944-1947). Mărturii documentare, (ediţia a II-a), Chişinău, Editura Serebia, 2014, 832 p.

[12] Experimentul Piteşti – reeducarea prin tortură: comunicări prezentate la Simpozionul internaţional, ediţia a XIII-a, Piteşti, 27-29 septembrie 2013, editor şi coord. Ilie Popa, Piteşti, 2014, 607 p.

 

 

 

 



Comentariile nu sunt permise.