Basarabenii în cadrul Primului Război Mondial. Conferinţă ştiinţifică.

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Cu ocazia împlinirii unui secol de la declanşarea primei conflagraţii mondiale, pe data de 19 septembrie 2014, în incinta Sălii de Festivităţi a Centrului de Cultură şi Istorie Militară din Chişinău (str. Tighina, nr. 47), şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică cu tema „Primul Război Mondial şi Basarabia (1914-1918)”.

Evenimentul ştiinţific a fost deschis de dl dr. Vitalie Ciobanu, directorul Centrului de Cultură şi Istorie Militară.

În faţa celor prezenţi, un cuvânt de salut a rostit dl Valeriu Troenco, Ministrul Apărării Republicii Moldova. Domnia sa a subliniat că evenimentul ştiinţific desfăşurat de istorici este unul deosebit de important pentru militari. „Nu sunt istoric, a continuat dl Ministru, însă pe parcursul activităţii mele am avut contacte atât cu structurile de forţă, cât şi cu mediul academic, cu regret, am şi experienţa războiului din 1992. Mereu am încercat să analizez şi să compar diferite căi de evoluţie posibilă a unor evenimente”.

Dl Ministru Troenco a amintit condiţiile în care s-a declanşat Primul Război Mondial (atentatul de la Sarajevo), şi a spus că „toate marile conflicte armate internaţionale au urmări timp de zeci, sute sau chiar mii de ani”.

Făcând legătură cu zilele noastre, dl V. Troenco a insistat să evidenţieze următoarele: „Ţinând cont de evenimentele politice şi de situaţia geopolitică din prezent, în special cea din regiunea noastră, comemorarea a 100 de ani de la începerea Primul Război Mondial este un prilej pentru a ne da seama în ce măsură am însuşit lecţiile conflagraţiei de acum un secol. În cazul în care tragicele evenimente care se desfăşoară acum în regiunea noastră s-ar transforma într-un conflict armat de amploare, care ar fi riscurile, atât în linii generale, pentru întregul continent, cât şi, în special, pentru Republica Moldova?”

În continuare dl Ministru V. Troenco a îndemnat istoricii să discute nu doar felul în care s-au derulat evenimentele de acum o sută de ani, ci şi modul în care ele au marcat omenirea, în special – moartea a mii de consângeni de-ai noştri. Dl Troenco a vorbit despre necesitatea ca tinerii să cunoască istoria propriului popor şi istoria altor popoare, astfel creându-şi o bună bază în consolidarea conştiinţei naţionale şi a sentimentului patriotic.

În încheiere dl Ministru al Apărării Valeriu Troenco a invitat istoricii să se implice personal şi activ în pregătirea culegerii de documente „Basarabia în anii Primului Război Mondial”, volum ce a fost inclus în planul Guvernului Republicii Moldova şi asupra lui lucrează deja cercetătorii de la Centrul de Cultură şi Istorie Militară precum şi cei de la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM). „Sunt convins, a subliniat dl Ministru, că o asemenea lucrare va fi un câştig atât pentru mediul ştiinţific, cât şi pentru toţi cei interesaţi de istoria militară, în mod deosebit pentru tineret”.

Dl academician Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a trimis un mesaj de salut participanţilor la eveniment, mesaj ce a fost rostit de dl academician Gheorghe Rusnac.

A urmat şedinţa în plen, moderată de prof. univ., dr. hab. Ion Şişcanu.

Primul raport a fost prezentat de prof. univ. dr. Ioan Scurtu, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Tema raportului: „Primul Război Mondial, consideraţii istorice în roşu şi negru”. Dl profesor s-a referit la mari războaie din trecut (cele ale lui Alexandru Macedon, ale lui Napoleon etc.), dar conflagraţia din anii 1914-1918 nu a avut egal în trecut. Nu întâmplător a fost numit „Marele Război”. A vorbit despre efectele negative ale războiului, dar şi la cele pozitive, în special – constituirea unor state naţionale pe ruinele marilor imperii, ce s-au destrămat. Dl profesor Ioan Scurtu a subliniat marea însemnătate pozitivă a unirii Basarabiei cu Patria-mamă, România.

Următorul vorbitor a fost dl prof. univ., dr. hab. Nicolae Enciu (Institutul de Istorie al AŞM), care a prezentat comunicarea: „Pentru o istorie integrală şi integrată românească a participării Basarabiei şi României la Primul Război Mondial”. În acest caz – „Basarabia” – teritoriu românesc, aflat temporar în componenţa Imperiului ţarist, implicat în Primul Război Mondial. Dl N. Enciu a pledat pentru elaborarea unor studii complexe, referitoare la implicarea României în rima conflagraţie mondială.

Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, dl Artur Michalski, a vorbit despre „Polonia în anii Primului Război Mondial”.

A urmat expunerea comunicărilor pe secţiuni.

Prima secţiune, moderată de subsemnat şi dl dr. Andrei Emilciuc, întitulată „Dimensiunea istorică a războiului”, a cuprins zece comunicări. Astfel, dl drd Alexei Şevciuc (Institutul de Istorie al AŞM) a expus comunicarea cu tema „Situaţia socio-economică şi etno-demografică a Basarabiei în deceniile premergătoare declanşării Primului Război Mondial”. A continuat dl dr. Andrei Emilciuc cu subiectul „Mobilizarea generală din anul 1914 în Basarabia: între planuri şi realităţi”. Un subiect apropiat a fost cel prezentat de dl dr. Vitalie Ciobanu (directorul Centrului de Cultură şi Istorie Militară): „Mobilizarea militară, desfăşurată în Basarabia în perioada Primului Război Mondial”.

„Decretarea „stării de război” în Basarabia, în 1914, şi lupta împotriva „curentului românofil”. Cazul Elena Alistar, Teodor Ciuhurian, Daniel Ciugureanu” a fost tema comunicării prezentate de dl. conf. cercetător dr. Gheorghe Negru, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova.

Alte subiecte, prezentate în cadrul secţiei nominalizate: „Armata imperială rusă în Basarabia (1914-1917)” (Sergiu Munteanu, Centrul de Cultură şi Istorie Militară), „Problema Basarabiei în discursul elitei politice româneşti în anii Primului Război Mondial” (Tudor-Eugen Sclifos, Institutul de Istorie al AŞM), „Problema Bucovinei în anii Primului Război Mondial” (conf. cerc. dr. Constantin Ungureanu, Institutul de Istorie al AŞM), „Cunoştinţele basarabenilor despre cauzele şi ororile Primului Război Mondial” (Ion Negrei, Institutul de Istorie al AŞM), „De la războiul imperialist la războiul naţional. Istoriografia română şi Primul Război Mondial” (prof. univ. dr. Mihai Retegan, Universitatea Bucureşti).

Subsemnatul, am prezentat comunicarea „Rezultatele Primului Război Mondial – premiză pentru declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial” (după definitivare, textul comunicării va fi prezentat organizatorilor conferinţei şi va fi plasat pe acest blog).

În cadrul celei de-a doua secţiuni, întitulate „Dimensiunea umană a războiului”, moderate de dl prof. univ. dr. hab. Valentin Tomuleţ şi de dl dr. Sergiu Bacalov, au fost expuse următoarele subiecte (conform programului conferinţei): „Basarabeni pe fronturile Primului Război Mondial” (autor – drd Eduard Ohladciuc, Ministerul Apărării al Republicii Moldova), „Basarabeni – participanţi la Primul Război Mondial în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei” (Vera Serjant, Muzeul de Istorie a Moldovei), „Ofiţerii basarabeni din Primul Război Mondial – cavalerii ordinului „Sfântul Gheorghe” (conf. cerc. dr. Anatolie Leşcu, lt. col (r), Academia Militară),  „Despre ascendenţa moldovenească a amiralului rus Aleksandr V. Kolceak” (dr. Sergiu Bacalov, Institutul de Istorie al AŞM), „Surori de caritate în Primul Război Mondial. Prezenţe basarabene” (Ana Griţco, Muzeul de Istorie a Moldovei), „Un monument original ridicat în memoria ostaşilor – locutori ai satul Tabani, căzuţi în Primul Război Mondial” (prof. univ., dr. hab. Valentin Tomuleţ, Universitatea de Stat din Moldova), „Asistenţa acordată Frontului de către Biserica din Basarabia pe parcursul Primului Război Mondial” (conf. cerc. dr. Dinu Poştarencu, Institutul de Istorie al AŞM), „Arhiepiscopul Anastasie şi vizitele canonice pe frontul din Bucovina şi de la Dunăre (1916-1918)” (conf. cerc. dr. Maria Danilov,  Institutul de Istorie al AŞM) şi „Clerul basarabean în anii Primului Război Mondial” (drd. Denis Bulancea, Institutul de Istorie al AŞM).

După prezentarea succintă a comunicărilor au avut loc dezbateri pe marginea celor expuse. Participanţii la Conferinţa ştiinţifică au constatat o stare de lucruri ce demonstrează prezenţa multor „spaţii albe”, referitoare la românii din cadrul Primului Război Mondial. Asta în situaţia când arhivele sunt pline cu documente, când au fost publicate memorii al participanţilor la război etc. A fost lansat îndemnul de a ne apleca mai mult asupra subiectelor legate de acest război.

La Conferinţă a participat şi a luat cuvântul doamna Svetlana Capanji, preşedintele Uniunii sociale „Dialog” din Ceadâr-Lunga, UTA Găgăuză. Ea a prezentat un pliant întitulat „Originari din volostea  [districtul] Ceadâr-Lunga – participanţi ai Primului Război Mondial” – o expoziţie de fotografii şi documente, consacrate Primului Război Mondial, deschisă în oraşul Ceadâr-Lunga între 1 august şi 1 octombrie 2014.

Dna S. Capanji ne-a invitat pe noi, cei prezenţi, să luăm parte la Conferinţă teoretico-practică „Participarea locuitorilor Găgăuziei în Primul Război Mondial. 1914-1918”, care se va desfăşura la Ceadâr-Lunga, în incinta primăriei, pe data de 11 noiembrie 2014.

Nu pot să nu fac următoarea remarcă: în invitaţia primită autorii au folosit noţiunea [limba] „de stat”. Concret: „Limbile de lucru ale conferinţei vor fi: găgăuza, rusa, de stat şi engleza”. Ar fi fost bine, corect ştiinţificeşte să fi numit „găgăuza, rusa, româna şi engleza”. Dar mai ştii: dacă vine la conferinţă şi dl dr. Marian Lupu, preşedintele unui important partid din RM, care afirmase cum că „din punct de vedere ştiinţific limba este română, dar din punct de vedere politic este limba „moldovenească” atunci ce e de făcut? Pentru a nu supăra pe unii politicieni moldoveni, prietenii noştri găgăuzi au folosit o sintagmă neutră – limba de stat.

Bun, altceva e mai important: în program sunt specificate temele, puse în discuţie, între care „Memoria despre Primul Război Mondial în Moldova şi Găgăuzia”. Sunt convins: fraza este greşită: Găgăuzia nu este un stat aparte, este o unitate teritorial-administrativă în cadrul R. Moldova. Corect este: „Memoria despre Primul Război Mondial în Găgăuzia”, deci, ca istorie locală. Apoi, pe teritoriul UTA Găgăuzia de astăzi au locuit şi locuiesc nu doar găgăuzi, ci şi etnici români (moldoveni), ucraineni, ruşi, bulgari etc. După cum etnicii găgăuzi locuiau şi locuiesc în alte raioane ale RM. Dacă prietenii noştri găgăuzi pledează pentru o istorie „pură”, doar a găgăuzilor şi doar de pe teritoriul actual al UTA Găgăuzia, sunt convins – ei nu fac bine.

În ceea ce mă priveşte, sunt dispus să particip la conferinţa de la Ceadâr-Lunga.

19-20 septembrie 2014

anatol_petrencu@yahoo. com

 

Comentariile nu sunt permise.