Miercuri, 9 iulie 2014, în incinta Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu” a avut loc un eveniment cultural deosebit. Este vorba de prezentarea publică a operei distinsului scriitor român, de origine basarabeană, Paul Goma.

Moderatorul întrunirii, cunoscutul scriitor şi publicist Vlad Pohilă, a făcut o prezentare a omului Paul Goma şi a operei acestuia.

Criticul literar şi profesorul universitar Andrei Ţurcanu a vorbit despre eforturile depuse de domnia sa în vederea oferirii cetăţeniei Republicii Moldova domnului Paul Goma, demersurilor făcute de el în instanţele înalte administrative, despre problemele apărute la obţinerea paşaportului (Statul Francez a oferit disidentului Paul Goma nu doar azil politic şi protecţie, ci şi anumite indemnizaţii, destinate apatrizilor; asta pentru că regimul ceauşist îl lipsise de cetăţenia română. Odată primind cetăţenia R. Moldova, aceste ajutoare au fost sistate). Dl Andrei Ţurcanu a vorbit şi despre eforturile depuse în privinţa obţinerii de la Primăria Municipiului Chişinău a unui apartament sau a unei case pentru distinsul nostru scriitor. I s-a oferit, zice dl Andrei Ţurcanu, un subsol la marginea Chişinăului (strada se numeşte „Paris”!).

Apoi cuvântul i-a fost oferit domnului Nicolae Dabija, redactor-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta”, membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi membru de onoare al Academiei Române. Dl Nicolae Dabija l-a cunoscut personal pe dl Paul Goma, a vorbit despre importanţa operei acestui mare scriitor basarabean. Poetul Nicolae Dabija l-a comparat pe Paul Goma cu Alexandr Soljeniţîn, P. Goma fiind scriitor, A. Soljeniţîn fiind publicist („Paul Goma – Soljeniţîn al românilor”).

Discursurile au fost continuate de dna Aliona Grati, doctor habilitat, conferenţiar universitar, autoare a unor studii, referitoare la opera şi viaţa lui Paul Goma.

Subsemnatul am vorbit despre dna Angela Goma, fostă studentă la Facultatea de Istorie şi Filozofie a USM, nepoata scriitorului, care a fost deosebit de atentă la cele povestite de mine despre ordinul lui Nicolae Ceauşescu de a-l lichida pe Paul Goma, devenit primejdios pentru regimul comunist din România, ordin eşuat, datorită intervenţiei prompte a Securităţii Franţei.

Am vorbit despre „Săptămâna roşie. 28 iunie – 3 iulie 1940 sau Basarabia şi evreii” – o carte de referinţă pentru cei ce vor să cunoască paginile tragice din istoria neamului nostru. Este un eseu, aşa cum îl numeşte autorul, text în care este bine documentat şi comentat comportamentul unor grupuri de evrei în momentul în care, sub ameninţarea militară copleşitoare a URSS, Bucureştiul a fost nevoit să evacueze administraţia civilă şi militară din Basarabia şi nordul Bucovinei (perioada 28 iunie – 3 iulie 1940). „Eseul de faţă, scrie Paul Goma în prefaţa cărţii, publicate în 2010, a fost atacat cu vehemenţă, cu urlete, cu bale, cu ameninţări – din partea holocaustologilor evrei, ne-evrei”[1]. Este clar de ce. Pe unii adevărul supără. Iar Paul Goma scrie doar adevărul.

A-l aduce pe Paul Goma acasă înseamnă a-i studia opera, am conchis în faţa celor prezenţi.

Iar unica remarcă pe care am exprimat-o a fost: scriitorul întrebuinţează prea multe cuvinte licenţioase.

În faţa celor prezenţi a vorbit dl Lucian Postu, cunoscut ziarist ieşean, autorul articolului „Huliganul Goma şi teroristul Begin: aritmetica şi matematica”, publicat în revista „Bibliopolis” în 2013[2]. Dl Lucian Postu a menţionat că România a făcut şi face prea puţin pentru a-l ajuta pe Paul Goma.

Au mai vorbit: dl conf. univ. dr. Aurel Marinciu, conf. univ. dr. Vasile Şoimaru şi alţii.

Întrunirea intelectualilor din Biblioteca Municipală „B. P. Hajdeu” s-a soldat cu succes.

Mulţumirile noastre, încă o dată, organizatorilor, în special – domnului Vlad Pohilă.

11 iulie 2014