Alba-Iulia, 2018: ediţia a XXII-a a Congresului Spiritualităţii Româneşti

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Pe data de 30 noiembrie 2018, la Alba-Iulia, în incinta Casei de Cultură a Studenţilor (str. Ardealului, nr. 1), şi-a desfăşurat lucrările ediţia a XXII-a a Congresului Spiritualităţii Româneşti. Lucrările Congresului au avut loc în ajunul împlinirii a o sută de ani de la istoricul act al unirii Transilvaniei cu Patria-mamă România, astfel realizându-se idealul de formare a unui stat reîntregit.

Înainte de începerea lucrărilor Congresului delegaţii au luat parte la ceremonia oficială de depunere de coroane de flori la monumentul lui Ion I. C. Brătianu, în Piaţa „Ion I. C. Brătianu”. La depunerea coroanelor au participat şi delegaţii la Congresul Spiritualităţii Româneşti, inclusiv – basarabenii. Au urmat ceremoniile de depunere de coroane şi jerbe de flori la statuia lui Iuliu Maniu şi cea a lui  Mihai Viteazul.

Lucrările Congresului au fost deschise de istoricul Dumitru Preda. A fost Congresul la care a lipsit preşedintele Asociaţiei Congresul Spiritualităţii Româneşti, acad. Victor Crăciun, recent dispărut dintre noi. Delegaţii la Congres au ţinut un minut de reculegere în memoria lui Victor Crăciun.

ÎPS Irineu, Arhiepiscopul Alba-Iuliei, a binecuvântat lucrările Congresului Spiritualităţii Româneşti şi a făcut un apel către români ca să facă tot ce este în puterile lor pentru binele acestui popor.

Cu un cuvânt de salut s-a adresat celor prezenţi dl Daniel Breaz, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale. Până la numirea în acest post Daniel Breaz a fost rectorul Universităţii „1 decembrie 1918” din Alba-Iulia, oraşul în care s-a născut. Este doctor în matematică. În discursul lui a făcut legătură între matematică şi cultură,iar apelul dumnealui a fost „Să ne întoarcem acasă” (adică în România).

Dl Dorel Vişan, cunoscut actor şi poet[1], a vorbit foarte convingător despre unele realităţi regretabile din România şi Europa. Astfel, în opinia vorbitorului, în prezent are loc „descreştinizarea Europei”; în societatea contemporană nu există o filozofie a vieţii; în alte vremuri, a continuat dl Dorel Vişan, domnişoarele erau educate în pensioane, iar băieţii erau şi ei instruiţi etc., astăzi, în schimb, vedem multă confuzie, aroganţă, imoralitate criminală, rebuturi spirituale, rebuturi în artă.

Academicianul Mihai Cimpoi l-a evocat pe cel care a fost Victor Crăciun, eminescolog, pilonul de bază al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, om care a făcut tot ce a fost posibil pentru a apropia românii de pretutindeni, iar pentru aceasta el a organizat congrese, simpozioane, expoziţii, instalări de busturi ale marilor personalităţi culturale ale românilor. „Am pierdut un punct de reper”, – a afirmat dl Mihai Cimpoi, spunând că dacă ar fi fost printre noi, pe Victor Crăciun l-ar fi bucurat mult consolidarea şi activitatea Mişcărilor Unioniste din R. Moldova, activitatea „Sfatului Ţării – 2”, conduse de acad. Nicolae Dabija, constituirea Convenţiei Euro-unioniste, precum şi declaraţiile solemne a peste 140 de localităţi din R. Moldova, care a declarat Unirea cu România. „Dacă nu se pot uni statele, – a continuat acad. Mihai Cimpoi, – se unesc satele!” Ceea ce l-ar fi întristat pe Victor Crăciun, în opinia oratorului, este dezbinarea între unioniştii din R. Moldova. Privind ameninţările preşedintelui R. Moldova Igor Dodon de a lichida Mişcarea unionistă pro-România, acad. Mihai Cimpoi consideră că iniţial ar trebui lichidată mişcarea unionistă pro-Rusia, susţinută atât de aprig de liderul socialiştilor moldoveni Dodon.

A urmat la microfon dl Silviu Ponoran, primarul oraşului Zlatna, localitate situată la distanţa de 35 km de Alba-Iulia. Vorbitorul a recunoscut că Victor Crăciun a fost persoana care l-a atras în activitatea Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Dl primar a spus că România se poate reclădi „de jos în sus”, că atunci când România are o conducere slabă, societatea românească este dezbinată; societatea pierde busola (orientarea) etc.

Reprezentantul românilor din nordul Bucovinei, Vasile Tărâțeanu, a prezentat situaţia din Ucraina, spunând că tristeţe este mai multă decât bucurie. El a expus mai multe cazuri de intimidare a băştinaşilor români. Astfel, lucrătorii Serviciului Ucrainean de Securitate au intrat în sediul Societăţii „Iancu Flondor”  din Cernăuţi, sechestrând diverse documente ale Societăţii, dar şi cărţi, publicate în limba română. Legea educaţiei, a afirmat oratorul, duce la micşorarea şcolilor cu predarea în limba română, bilingvismul ucraineano-român de asemenea duce la ucrainizarea românilor, la pierderea identității lor naţionale.

La microfon a urmat dna Cornelia Salvan, stabilită în Austria. Domnia sa s-a solidarizat cu românii din nordul Bucovinei, spunând că dacă Ucraina doreşte să fie admisă în Uniunea Europeană, atunci Kievul trebuie să respecte drepturile românilor.

Preşedinta Societăţii „Românca” din Londra (Marea Britanie), dna Ionela Flood a vorbit despre activitatea Societăţii pe care o conduce, în condiţiile în care Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană.

Următorul vorbitor a fost dl Nicolae Popa (SUA) care a amintit despre cele „14 puncte” ale preşedintelui SUA W. Wilson, în care se stipula dreptul popoarelor de a trăi în statele lor naţionale („principiul naţionalităţilor”), drept ce a stat la baza Sistemului de tratate de la Versailles. În opinia oratorului, basarabenii şi bucovinenii ar trebui să redacteze documente adresate Organizaţiei Naţiunilor Unite, în care să ceară drepturile lor de reîntregire cu Patria-mamă, România.

Redactorul-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta”, poetul-academician Nicolae Dabija a vorbit despre tatăl dumnealui, care a venit de la război (al Doilea Război Mondial”) fără un picior. Deseori când era întrebat de ce este trist, el răspundea: „Mă doare piciorul, care-mi lipseşte”. În continuare dl Nicolae Dabija a vorbit despre crimele comise de sovietici în teritoriile răpite (de pildă, despre persecutarea tuturor oamenilor din Basarabia care aveau numele de familie Inculeţ; asta pentru că Ion Inculeţ a fost preşedintele Sfatului Ţării, parlamentul basarabean care a votat Unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918), despre vizita la Bruxelles (2018), unde, în Parlamentul Uniunii Europene, a fost discutată situaţia românilor din ţară şi din afara ei.

După pauză, la microfon a fost invitat domnul Ion Mărgineanu, fost deputat în Parlamentul R. Moldova, semnatar al Declaraţiei de Independenţă a R. Moldova faţă de URSS, cel care, la 1 noiembrie 2018, a pornit pe jos de la Bălţi la Alba-Iulia, parcurgând peste 500 de km. La Alba-Iulia a ajuns în ajunul zilei de 1 decembrie, pe 30 noiembrie 2018. Dl Ion Mărgineanu a vorbit scurt despre căldura cu care a fost întâmpinat oriunde ar fi mers: toţi cei ce l-au întâlnit în cale i-au oferit sprijin şi susţinere în toate.

La microfonul Congresului Spiritualităţii Româneşti au vorbit reprezentanţii comunităţilor româneşti din alte state: Cehia, Finlanda, Grecia, Spania, Italia, Elveţia, Serbia, Bulgaria etc. Organizatorii Congresului le-au înmânat plăci cu următoarea inscripţie: „Pentru nemurirea zilei de 1 decembrie 1918 – înfăptuirea visului de aur al tuturor românilor! 1918-2018”.

Un discurs interesant a avut dl Gheorghe Funar, ex-primar al Clujului. Între altele, domnia sa a afirmat că regele României Mihai I i-a decorat cu ordine pe Adolf Hitler şi Iosif Stalin. Curios, nu? Tot dl Gh. Funar şi-a prezentat volumul „Multimilenarul popor primordial al geţilor şi statul naţional unitar al poporului get!”[2].

La Congres a fost prezent şi a vorbit în faţa delegaţilor dl George Simion, căruia autorităţile de la Chişinău i-au interzis intrarea în R. Moldova. Rămân cu impresia că R. Moldova, condusă de V. Plahotniuc, încet-încet se transformă într-un ţarc totalitar: pe profesorii de liceu, etnici turci, care au cerut azil politici în R. Moldova de teama persecuţiilor lui Erdogan, Chişinăul oficial i-a extrădat tiranului de la Ankara. În acelaşi timp, unui tânăr activist civic, George Simion, i s-a interzis intrarea în R. Moldova pe un timp de 5 ani. Ce urmează?

Concluziile Congresului Spiritualităţii Româneşti şi sarcinile pentru viitor au fost prezentate de dl general (r) Mircea Chelaru.

Congresul a adoptat o Rezoluţie care va fi dată publicităţii.

Astfel, constatăm că Congresul Spiritualităţii Româneşti a devenit un eveniment deosebit de important în anul Centenarului României întregite. Felicitări şi mulţumiri organizatorilor. În mod special, ne exprimăm întreaga gratitudine dlui prof. Vasile Grozavu, cel care a organizat deplasarea în condiţii excelente a grupului de activişti-unionişti din R. Moldova la Alba-Iulia.

anatol_petrencu@yahoo.com

3 decembrie 2018


[1] Este unul din cei mai importanți actori de film din România și unul din puținii, care au ajuns la o solidă reputație europeană…” Vezi: Dorel Vişan. În: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dorel_Vişan [accesat pe data de 3 decembrie 2018].

[2] Dr. Gheorghe Funar. Multimilenarul popor primordial al geţilor şi statul naţional unitar al poporului get!, Cluj-Napoca, editura Only One, 2018, 46 p.

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva