Bulgaria: vizită de documentare (Cap Caliacra, Balcic, Aladja, Varna) [Iulie 2018]

Fiind la Eforie Sud, am beneficiat de oferta unei firme turistice din Constanţa de a realiza o călătorie în Bulgaria (la Caliacra, Balcic, mănăstirea Aladja şi Varna). Excursia se organizează în fiecare joi şi sâmbătă, timp de o zi. Costul călătoriei a fost de 80 de lei + 20 de leva (procurate la trecere din România în Bulgaria) – plata pentru intrarea în obiectivele turistice ale excursiei.

Trecerea din România în Bulgaria, în autobuse confortabile, pe la Vama Veche. Primul obiectiv vizitat a fost Capul Caliacra. Pe unul din panourile de informaţii e menţionat că acest promontoriu este „unul din cele mai vechi rezervaţii naturale ale Bulgariei” şi unul „dintre cele o sută de obiective turistice” ale ţării date. Chiar de la intrarea în promontoriu se văd ruinele unor construcţii antice (baie romană, sec. IV) şi medievale (biserică bulgară, sec. al XIV-lea) – dovadă a existenţei în acest loc a unor întărituri (cetăţi) – centre ale conducătorilor dobrogeni.SAM_0280

Aici,în Caliacra, bulgarii păstrează vie memoria amiralului rus Fiodor Fiodorovici Uşakov (1745-1817). În preajma intrării pe cap, lângă parcarea de autovehicule, se înalţă un uriaş monument, cioplit în piatră, cu imaginea amiralului F. Uşakov (vezi foto).

În interiorul rezervaţiei, în aer liber, este un basorelief cu chipul amiralului F. Uşakov, iar sub el, în diverse limbi, inclusiv – în limba rusă, este menţionat: „Uşakov Fiodor Fiodorovici (1745-1817), excepţional comandant al flotei, amiral, unul din fondatorii flotei ruse în Marea Neagră. Aici, la Capul Caliacra, pe data de 31 iulie 1791, escadra condusă de amiralul F. F. Uşakov, a obţinut o strălucită victorie, distrugând şi punând pe fugă escadra Imperiului Otoman. În 2001 F. F. Uşakov a fost canonizat de către Biserica Ortodoxă Rusă”.

Şi în micul muzeu, stabilit într-o grotă, sunt expuse materiale, ce amintesc de amiralul rus. Este o icoană cu imaginea [imaginară, închipuită[1]]; este, de asemenea, facsimilul decretului, semnat de împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei, prin care amiralului F. Uşakov i se înmâna Ordinul „Sfântul Alexandru Nevskii”.

Conform istoriografiei ruse, amiralul F. Uşakov „nu a pierdut nici o corabie în bătăliile navale, nici unul din subalternii lui nu a căzut în prizonierat; Uşakov a obţinut victorie în 43 bătălii maritime şi nu a cunoscut nici o înfrângere”[2]. SAM_0305

Parcurgând pe jos distanţa de circa 2 km spre capătul Caliacrei, am ajuns la un mic schit „Sfântul Nicolae. Am coborât câteva trepte, ajungând în mijlocul micii încăperi.

Pe Caliacra funcţionează un restaurant, sunt deschise chioşcuri cu suvenire, având imagini ale capului Caliacra. În partea de sus a capului Caliacra se află o mică bază militară – un radar. Bulgaria este membră a Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

După vizitarea acestui promontoriu, plin de istorie şi legende[3], am mers la Balcic. Aici se află renumitul castel al reginei Maria a României (1875-1938).

Intrarea se face printr-o impunătoare Grădină botanică, cu diverse specii de pomi, arbuşti, flori etc. Ni s-a spus că Grădina respectivă, aflată în custodia Universităţii din Sofie, posedă cea mai amplă colecţie de cactuşi din Europa. După ce am trecut „Puntea suspinelor” – un pod peste un mic râu, cu cascadă, ajungem la Castelul reginei Maria.

„Castel” e prea mult spus; de fapt este o vilă, destul de modestă (vezi foto nr. 2), cu hol şi trei încăperi la parter, iar la etaj – dormitorul şi camera de baie a reginei. De aici, de pe etaj, se vede marea. Locul unde a fost construit castelul, dar şi alte câteva clădiri, de asemenea modeste, este unul stâncos, abrupt; un povârniş ce dă în mare.SAM_0336

În odăi este expusă mobila de epocă (dulap, biroul reginei cu masă, scaune etc.), sunt expuse câteva icoane, fotografii de epocă. Pe standuri, în limbile engleză, bulgară, română şi rusă, sunt prezentate informaţii privind istoria castelului, inclusiv – un document-facsimil – Acordul între regimurile comuniste din România şi Bulgaria, referitor la Castel.

Despre Castelul reginei Maria s-a scris mult în România[4]. Mai mulţi pictori români, impresionaţi de locurile deosebit de frumoase, au imortalizat în tablouri cele văzute de ei.

Am copiat de pe stand informaţia, oferită de specialiştii bulgari, despre Castel în timpul domniei reginei Maria. Este scris aşa: „La ordinul reginei Maria „nimic făcut de mâna omului nu ar trebui să încalce măreţia naturii”. Astfel, reşedinţa este construită cu fler şi totul nou arată ca şi cum a fost întotdeauna aici. Tenha Yuvah [? – A.P.] – Casa reginei Maria este întruchiparea unui vis al reginei. Construită în stil turcesc, se deSAM_0391osebeşte cu turnul în formă de minaret, cupola de baie turcească şi proeminenţa etajului superior, care este văruit. La nivelul superior al casei au fost pe [sic! – A.P.] camerele reginei Maria. Mobilierul a fost, în general, simplu, abundat de antichităţi mici şi mai multe feluri de vaze cu flori proaspete. Baia în stil turco-arab este încălzită cu un cazan situat la parter. În 1929-1930 a fost construită capela, denumită de către Regină „Steaua Mării” – „Stella Maris”. Este o replică a unei biserici din secolul al XV-lea, situată şi astăzi pe insula Cipru. Suliman Leic – Apele de pace, este numele acestui frumos pergol[5] din piatră. Reginei Maria îi place să sărbătorească aici ziua de nume – sărbătoarea Maicii Domnului, pe 15 august. Fântâna cu trei jeturi pe peretele de nord a existat aici de secole… În ultimii ani reşedinţa a funcţionat ca un sistem autonom. Acest lucru a fost în mare măsură posibil datorită propriului sistem de energie electrică, care funcţiona cu o turbină de apă. Zona bogată în apă limpede de secole dă populaţiei un har. Una dintre cele mai vechi fântâni este concepută în stilul tradiţional din Transilvania, denumită cu numele turcesc „Ax Bounar” – „Fântâna de argint”…”SAM_0398

La parterul Castelului sunt două săli de degustare a vinului, produs în zonă. Turiştii sunt invitaţi să asculte despre vinurile, produse în Balcic, să guste şi, respectiv, la dorinţă, – să cumpere. Sunt vinuri bune, deosebite de ce avem voi în Republica Moldova, de aceea am cumpărat trei sticle de vin.

Vin din smochine, considerat unic în Bulgaria şi Europa, consolidează sistemul osos şi imunitatea, 8°.

Vin de zăpadă, produs din soiul „Dimeat”, pe baza unor vechi tehnologii franceze. Boabele se adună toamna târziu sau iarna până la căderea primei zăpezi, 10°.

Merlo din zmeură – un cupaj de vin Merlo cu zmeură de pădure, 12°. Toate vinurile se recomandă a fi consumate reci şi în compania unor oameni dragi.

Vizitarea complexului turistic a fost puţin restrânsă din cauza ploii de vară.

Au urmat Nisipurile de Aur – plajele de pe ţărmul Mării Negre, la o distanţă de 17 km de centrul oraşului Varna. Excursia prevede doar privirea plajelor, nu şi scăldatul în mare. Cu atât mai mult, cu cât timpul era ploios.

În continuare am mers la Mănăstirea Aladja, la o distanţă de 15 km de Varna, în cadrul unui parc natural. Mănăstirea Aladja este una de peşteră, asemenea mănăstirii Ţipova de la noi, doar în proporţii mai mari şi cu o infrastructură excelentă (spre deosebire de cea de la noi; vezi foto nr. 3).

Pe teritoriul complexului monahal funcţionează un muzeu, în care sunt expuse diverse exponate, legate de viaţa acestei mănăstiri.

Din pliantul, cumpărat în muzeu, aflăm că mănăstirea a fost întemeiată în secolele IV-V de călugări ortodocşi pustnici. Mănăstirea are două nivele. La primul era biserica, cheliile călugărilor, bucătăria şi trapeza, cripta. La nivelul doi – o mare nişă naturală – este o capelă, pe pereţii căreia s-au păstrat picturi. Legătura între nivele se făcea cu ajutorul unei scări de lemn. Astăzi scările sunt din metal. După instaurarea dominaţiei otomane în Bulgaria (sf. sec al XIV-lea), mănăstirea Aladja şi-a încetat activitatea.

De la Mănăstirea Aladja am mers la Varna. Obiectivul principal a fost vizitarea Catedralei ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului” din centrul oraşului. Când am ajuns în faţa Catedralei (vezi foto nr. 5), era în jur de ora 6 seara. Atunci când am dat buluc înăuntru, câţiva slujitori ai Catedrale (nu erau preoţi, câteva femei şi un bărbat, probabil cu serviciul în Catedrală) au rămas surprinşi de vizita turiştilor din România şi ne tot grăbeau să ieşim din incintă. Totuşi, am reuşit să admirăm măreţia şi somptuozitatea Catedralei, să aflăm că biserica a fost construită în anii 1880-1886, ca un (sau ca unul) simbol al eliberării oraşului Varna de dominaţia otomană. Am aflat din surse istorice că la construirea bisericii şi la pictarea icoanelor au contribuit mult şi maeștrii ruşi, iar în 1902, ţarul Nicolai al II-lea al Rusiei a oferit în calitate de cadou peste 40 de icoane.

Odată ieşiţi din Catedrală, am mai avut puţin timp să mai privim în jur. Este chiar centru Varnei. Trecând drumul pe subterană, am privit câteva monumente istorice. SAM_0404

În primul rând este vorba de statuia ecvestră a regelui bulgar Caloian (1197-1207, vezi foto nr. 5), care, la scurt timp după întronare, a transformat Bulgaria în cel mai puternic stat din Balcani. Pe postament – trei basoreliefuri: „Varna, 1201”, e vorba de anul când Caloian a cucerit Varna, în care locuitorii s-au răzvrătit; la ordinul lui, prizonierii au fost îngropaţi de vii[6]. Al doilea basorelief are notat anul 1204 şi prezintă imaginea Papei Inocenţiu al III-lea încoronându-l pe Caloian (astfel, recunoscându-l rege). În acelaşi an Patriarhia bulgară a obţinut independenţă faţă de Constantinopol. Şi al treilea basorelief – „Odrin, 1205”. Odrin este denumirea bulgară a Adrianopolului (Edirne, în turcă), iar anul înseamnă victoria lui Caloian împotriva cruciaţilor.

În preajma monumentului lui Caloian de remarcat basorelieful ţarului Boris al III-lea Unificatorul (1894-1943), a domnit în anii 1918-1943. A fost o personalitate marcantă a perioadei interbelice şi a celui de-al Doilea Război Mondial (până la decesul subit, intervenit după ultima lui întâlnire cu A. Hitler).

De remarcat prezenţa puternică a spiritului rusesc. Bulgarii le sunt recunoscători ruşilor pentru contribuţia acestora la eliberarea bulgarilor de sub dominaţia otomană. Tot aici, în preajmă, se înalţă un bust, de această dată în memoria contelui N. P. Ignatiev (1832-1908), diplomat şi conducător militar rus.

După vizitarea centrului Varnei, cu acelaşi autocar, am revenit la Eforie Sud.

În concluzie: călătoria a fost una din plin reuşită, foarte consistentă, plină de locuri istorice şi culturale interesante. Mulţumim organizatorilor.SAM_0381

PS: Fiind în Grădina botanică de la Balcic, iată că sunt strigat de un domn. Cine credeţi că era? Domnul Dorin Cimpoeşu, diplomat român în mai multe state, inclusiv în Republica Moldova, între 1993 şi 1997. Este istoric, a publicat mai multe cărţi de istorie, între care „Republica Moldova, între România şi Rusia. 1989-2009”[7], mai nou – „Regimul post-totalitar din Republica Moldova (1990-2012)”. Domnia sa era cu soţia şi nepotul în călătorie cu noi, prin Bulgaria.

Ne-am fotografiat la poalele Mănăstirii Aladja (vezi foto nr. 7).

Anexe.

Foto nr. 1. Monumentul lui F. F. Uşakov la intrarea Caliacra.

Foto nr. 2. Castelul reginei Maria. Balcic.

Foto nr. 3. Mănăstirea Aladja.

Foto nr. 4. Varna. Catedrala ortodoxă Adormirea Maicii Domnului.

Foto nr. 5. Statuia ecvestră a ţarului Caloian.

Fota nr. 6. Basorelieful ţarului Boris al III-lea Întregitorul.

Foto nr 7. Împreună cu dl Dorin Cimpoeşu (Mănăstirea Aladja).

anatol_petrencu@yahoo.com

28.07.2018


[1] Asta pentru că nu s-au păstrat portrete sau profiluri ale lui F. F. Uşakov din anii lui de viaţă.

[3] Una din acestea spune că 40 de fete tinere, nedorind să fie capturate de turci, s-au aruncat de pe stânci în mare. Li s-a ridicat un monument stilizat din piatră.

[4] De exemplu, Stelian Tănase. Regina Maria la Balcic. În: https://www.stelian-tanase.ro/regina-maria-la-balcic/ [accesat 27 iulie 2018].

[5] Corect ar fi „acestei frumoase pergole…”, la feminin.

[6] Калоян (царь Болгарии). În: https://ru.wikipedia.org/wiki/Калоян_(царь_Болгарии) [accesat pe data de 28.o7.2018]

[7] Dorin Cimpoeşu. Republica Moldova, între România şi Rusia. 1989-2009, Chişinău, Serebia, 2010, 428 p.

Comentariile nu sunt permise.