Între 27 şi 29 septembrie 2013, la Piteşti, şi-a desfăşurat lucrările cel de-al XIII-lea Simpozion Internaţional „Experimentul Piteşti – reeducare prin tortură”. Organizatori ai evenimentului au fost Fundaţia Culturală „Memoria”, filiala Argeş, Primăria Piteşti, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, filiala Argeş, Muzeul Judeţean Argeş, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi Institutul Român de Istorie Recentă (Bucureşti).

            Festivitatea de deschidere a Simpozionului a avut loc vineri, 27 septembrie, în Sala Mare a Primăriei Piteşti. Au vorbit reprezentanţii Primăriei, organizatorii Simpozionului, invitaţi (între aceştia fiind şi doamna Valentina Sturza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici). Discursul doamnei Simona Gyr-Popa, fiica poetului Radu Gyr, întitulat „Radu Gyr. Seria poeziilor de detenţie”, a stârnit un viu interes.

            După deschidere, participanţii la Simpozion am mers la Grupul Memorial „Experimentul Piteşti” unde au depus flori şi unde a fost oficiată o slujbă de pomenire a martirilor în lupta împotriva comunismului.

            Lucrările Simpozionului au continuat, în şedinţă plenară, în Sala de festivităţi a Muzeului Judeţean Argeş. Au fost prezentate următoarele comunicări: „Despre relaţiile Stat-biserică în perioada comunistă şi post-comunistă. Referinţe, izvoare şi direcţii de cercetare” (Stelian Gomboş), „Demascarea” la Jilava (1950-1951)” (Mircea Stănescu), „Macedoromânii şi rezistenţa anticomunistă” (Corneliu Zeană). Domnul Mihai Neagu (Centrul Cultural Român, Freiburg, Germania) a expus  câteva „Consideraţii privind dicţionarul „Victimele terorii comuniste iniţiat de Cicerone Ioniţoiu”. Dl Marius Chelaru a prezentat comunicarea „Basarabia în istoria lumii”, iar dl Mihail Ciocanu „Represaliile Kremlinului pe cântarul justiţiei”.

            Subsemnatul am vorbit despre „Represiunile politice în RSS Moldovenească, 1940-1941, 1944-1956: aspecte inedite”. După ce am prezentat cadrul general al represiunilor bolşevice în spaţiul Pruto-nistrean în anii respectivi, am adus mai multe exemple de cazuri deocamdată inedite de represiuni politice. Am expus opinia, că fiecare martor al deportărilor sau supus represiunii politice, în memoriile expuse, în formă scrisă sau orală, aduce fapte inedite, trăite doar de cel ce mărturiseşte trecutul său. Unul din exemplele expuse în cadrul comunicării – răpirea de către NKVD, în iulie 1941, a celor 23 de ostatici din localitatea Cimişlia şi transportarea lor în adâncul URSS, unde au fost ţinuţi în detenţie, unii din ei găsindu-şi acolo moartea.

            Domnul prof. univ. dr. Ilie Popa, organizatorul şi însufleţitorul Simpozionului, a vorbit despre „Deportările românilor din nordul Bucovinei sub regimul totalitar sovietic (1940-1941, 1944-1953)”. Profesorul Victor Grecu a expus comunicarea „Întrupări metaforice ale iubirii în lirica detenţiei politice comuniste”. Doamna Diana Vrabie, profesoară la Universitatea „Alecu Russo” in Bălţi, a prezentat un subiect deosebit de interesant: „Nicolae Costenco: poetul „prins între chenarele cuştii de aur”.

            După o pauză scurtă a urmat expunerea în plen a comunicărilor. Unele comunicări au fost transmise organizatorilor în forma electronică sau au fost expuse de colegii de suferinţă sau de studii. Astfel, dl Cicerone Ioniţoiu a transmit comunicarea „Reeducarea nonviolentă – ultima etapă de înjosire a deţinuţilor politici”. Dl George Guşa a expus pe larg comunicarea întitulată „Gherla, Văcăreşti şi retur”. Între altele, dl G. Guşa şi-a exprimat opinia că tortura, aplicată în puşcăriile comuniste, avea drept scop nu reeducarea, ci dresarea deţinuţilor politici. Dl Viorel Tocan şi dna Ileana Tocan au vorbit despre „Rezistenţa anticomunistă din Ţara Bârsei – “Garda Tineretului Român”. Dl Petru Grior a comunicat despre „Deportările în masă ale locuitorilor din Ţinutul Herţa în anul 1941”. Unele aspecte din viaţa deportaţilor din Bărăgan din anii 1951-1956 au fost expuse de dl Ţvetco Mihailov. Sesiunea de comunicări a fost încheiată expunerea prezentată de Andreea Cârstea şi Daniela Ioniţă (Alianţa Civică), cu tema „Morţi în Bărăgan (1951-1956). Un demers documentar de istorie orală”.

            A două zi a Simpozionului (28 septembrie) lucrările s-au desfăşurat pe secţiuni. Autorul acestor rânduri au participat la lucrările Secţiunii I „Experimentul Piteşti” şi „Deportările în regimurile dictatoriale comuniste”. În total, în prima şedinţă, au fost expuse 13 comunicări, unele fiind trimise prin poşta electronică. Luminiţa Dogioiu a prezentat comunicarea „Rezistenţa anti-comunistă în manualele de şcolare”. Dl Radu Petrescu a vorbit despre „Clericii colonelului Arsenescu”.

            Dl prof. univ. dr. Ilie Popa a prezentat succint comunicarea lui Dan Ottiger Dumitrescu întitulată „Persecuţii religioase din România, relatate de publicaţia „Chrétiens de l’Est” (1974-1993)”.

            Deportările în Bărăgan au fost expuse (memorii) şi studiate de mai mulţi participanţi la Simpozion. Astfel, dl Constantin Petre a vorbit despre „Domiciliu obligatoriu în localitatea Rubla”; dna Gabriela-Violeta Bica – despre „Deportarea: de la psihoză la istoria trăită. Familii bănăţene în Bărăgan (1949-1956)”. Dl Liviu Tudoraş a prezentat comunicarea „Un episod din deportarea şvabilor bănăţeni în URSS”.

            Istoricul Nicolae Videnie a vorbit despre „Deportarea anticomuniştilor din România în Bărăgan în anii 1951-1964, reflectată atunci în presa exilului românesc”.

            În cadrul şedinţei a vorbit doamna Valentina Sturza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici din Republica Moldova. Domnia sa a prezentat pagini din activitatea Asociaţiei, pe care o conduce, în special – despre deschiderea celor două săli, consacrate deportărilor şi represiunilor politice (în incinta Muzeului Naţional de Istorie, Chişinău), despre monumentul din faţa Gării feroviare (Chişinău) etc.

            Alte texte de memorii sau studii au fost prezentate în formă scrisă organizatorilor Simpozionului.

            Concomitent cu şedinţa secţiunii din Sala de festivităţi, în altă sală – Sala de conferinţe – şi-a desfăşurat lucrările Secţiunea a II-a, având genericul „Forme de represiune ale dictaturilor comuniste”. În total au fost prezentate 12 comunicări, referitoare la diversele aspecte ale dictaturilor comuniste din statele est-europene, la politicile de comunizare în judeţul Argeş (de exemplu: „Noi mărturii documentare despre ofensiva comunistă împotriva argeşenilor (1944-1947)” autori – Claudiu Dimitrescu şi Paula Nicolae). Unii conferenţiari au expus soarta câtorva intelectuali de seamă, deţinuţi în temniţele comuniste (de pildă: „Romulus Pop, fost deţinut politic, luptător anticomunist, poet şi traducător din lirica germană” de Mariana Berinde sau „Profesorul şi scriitorul Ion Mihăescu, deţinut politic anticomunist” de Claudia Voiculescu etc.).

            După o pauză, activitatea secţiunilor a continuat. Astfel, în Secţiunea I au fost expuse 9 comunicări, având ca tematică amintiri ale unor supravieţuitori ai deportării în URSS şi în Bărăgan (de pildă, „Mărturii orale ale brăilenilor despre deportarea în Bărăgan” de Grigore Ciobică) etc. În cea de-a II-a secţie au fost prezentate 10 comunicări, referitoare la soarta deţinuţilor politici din temniţele comuniste, la presa timpului (de exemplu, comunicarea „Ura de clasă în coloanele ziarului „Brazde făgărăşene”, autori – Florentin Olteanu şi Ioan Ciupea.

            A urmat şedinţa comună a celor două secţiuni. Tema pusă în dezbatere – „Deportările în regimurile dictatoriale comuniste”. Moderatorul şedinţei, prof. univ. dr. Ilie Popa a invitat să ia cuvântul deportaţii şi să vorbească despre problemele existente. Au vorbit supravieţuitorii puşcăriilor comuniste, sovietice şi române, precum şi deportaţii, între care şi unii din Basarabia: dna Valentina Sturza, dl Boris Vasiliev şi alţii.

            Participanţii la Simpozion au redactat şi au semnat o Rezoluţie, care va fi dată publicităţii.

            Duminică, 29 septembrie, organizatorii Simpozionului au propus o excursie de documentare tematică la mănăstirile din judeţul Vâlcea şi la salina Ocnele Mari.

            Prima mănăstire vizitată a fost Mănăstirea DINTR-UN LEMN, situată în comuna Frânceşti, la circa 25 km de Râmnicu Vâlcea. Tradiţia orală afirmă că în acest loc, la începutul sec. al XVI-lea a fost construită o bisericuţă de lemn din materialul unui singur stejar. De aici şi numele – Mănăstirea Dintr-un Lemn. Mănăstirea este vestită prin păstrarea unei icoane făcătoare de minuni a Maicii Domnului, situată în Biserica mare (construită din piatră).

            Următoarea mănăstire vizitată – Govora. Întemeiată de domnitorul Radu cel Mare (1495-1508), Mănăstirea Govora „ajunge una din cele mai bogate şi mai populate de călugări cărturari”. În timpul domniei lui Matei Basarab (1632-1654) Mănăstirea Govora „ajunge unul din principalele focare de cultură ale vremii, ale cărţii tipărite în ţară, aici funcţionând o şcoală de tipografi, dar şi de cultură generală”. Biserica mănăstirii Govora, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este vestită prin pictura „Maica Domnului cu aripi”.

            În continuare, am vizitat Salina Ocnele Mari, impresionantă prin diversitatea obiectivelor de agrement, oferite turiştilor (vizitatorilor).

            În timpul desfăşurării Simpozionului au fost prezentate şi lansate cărţi cu subiecte referitore la politica concentraţionară a regimurilor comuniste. Astfel, s-a difuzat gratuit cartea „Dacă vine ora H, pe cine putem conta?”, ediţia a V-a, de Aristide Ionescu[1], precum şi volumul cu materialele ediţiei a XII-a a Simpozionului Internaţional „Experimentul Piteşti – reeducarea prin tortură” (28-30 septembrie 2012)[2]. Pentru basarabeni, neîndoielnic, prezintă un mare interes cartea doamnei Guner Akmolla „O lacrimă pe istoria Basarabiei”, autoarea cărţii fiind şi redactor-şef al revistei „Emel/Ideal”, publicată în limbile română şi tătară.

            În încheiere, mulţumesc şi pe această cale organizatorilor Simpozionului, domnului prof. univ. dr. Ilie Popa, pentru invitaţia făcută, pentru buna desfăşurare a Simpozionului, care – fără îndoială – s-a încununat cu succes.

            Prof. univ. dr. Anatol PETRENCU,

preşedintele INIS „ProMemoria”

2 octombrie 2013

PS. Despre activitatea Simpozionului a scris şi dl Mircea Stănescu. Vezi: http://mircea-stanescu.blogspot.com/