În septembrie vom avea alegeri parlamentare. Ca și în trecutul nu prea îndepărtat, partidele politice din Republica Moldova (RM) pledează ori cu Vestul european (integrare în Uniunea Europeană, UE), integrare euro-românească, Unirea cu România), ori cu Estul (orientarea RM spre Federația Rusă (FR), stabilirea unor raporturi prietenești cu aceasta etc.). Chiar și partidele numite „suveraniste” (adică „și cu Vestul, și cu rușii”, nu le nominalizăm aici), de fapt – tot spre Rusia îndreaptă RM.

Sunt convins: majoritatea cetățenilor noștri doresc să se integreze în UE, fie prin reîntregirea națională, fie ca stat aparte, în calitate de al doilea stat românesc. În același timp observăm uriașele eforturi depuse de Kremlin pentru a împiedica mersul firesc al RM spre UE.

Cetățenii noștri, insatisfăcuți poate de actuala guvernare și care cred că „cu rușii ne va fi mai bine” ar trebui să rețină următoarele: din februarie 2022 FR poartă un război agresiv, nedrept, sângeros împotriva Ucrainei, cu care, ceva mai devreme, chiar V. Putin, în 2003, semnase Tratatul de frontieră, dovadă clară că nu avea pretenții teritoriale. În pofida protestelor internaționale, eforturilor depuse de diverși conducători de state, inclusiv de Donald Tramp, Rusia continuă să bombardeze localitățile ucrainene, semănând moarte și distrugeri. Războiul, însă, are două componente, cea de-a doua fiind Ucraina, care – iată, în pofida tuturor greutăților și dezavantajelor, continuă nu doar să reziste, ci să pricinuiască statului agresor pierderi considerabile privind industria militară, rafinăriile de petrol, obiectivele militare etc. FR deja a pierdut peste un milion de militari – morți, răniți, dispăruți. În FR lipsa de personal se simte pretutindeni. Nu întâmplător sunt invitați militari nord-coreeni. Recent am fost în Tighina. Am aflat de la cunoscuți că regimul separatist pro-rus de la Tiraspol s-a adresat absolvenților și părinților acestora ca să urmeze instituții militare (sau paramilitare) din regiune. Este clar scopul urmărit: în perspectivă – să dea o mână de ajutor „fratelui mai mare”. Cetățenii noștri, care se gândesc să voteze partidele pro-ruse, să se gândească în primul rând la ceea ce ni se va cere: tributul de sânge, dat intereselor lui V. Putin. Enumerarea dezavantajelor moldo-ruse o pot continua, dar să revenim la noi acasă.

Fraza lui V. Putin: „acolo unde calcă cizma soldatului rus, acolo e pământ rusesc”, trebuie înțeleasă și în mod direct, dar și alegoric. FR nu îndeamnă compatrioții ei, oriunde s-ar afla aceștia, să respecte Constituția, legile și tradițiile țărilor în care s-au stabilit, să vorbească limba popoarelor respective etc., nu, dimpotrivă, prin limba rusă ei încearcă să se impună ca superiori, ignorând doleanțele firești ale băștinașilor, cel puțin să rostească cuvinte elementare, „bună ziua”, „mulțumesc”, „la revedere”. Nu, nimic! Priviți-o și ascultați-o pe deputata comunistă Diana Caraman și-i suficient.

Dar și comportamentul alor noștri: recent un lider de partid a organizat un concert dedicat absolvenților 2025, concert la care au participat doi interpreți din FR, oameni care susțin politica agresivă a FR în Ucraina, au fost trecuți în lista persoanelor cu interdicție de a intra în această țară. Nu și în RM! Atenție! Acolo unde intră cu concerte artistul rus, acolo, conform „logicii” kremlineze, este „pământ rusesc”! Poate greșesc, dar impresia este că ministra de Interne nu este stăpână în casa ei, RM.

Ne-am așteptat la un congres al PAS, în care să se discute atât realizările obținute în cei 4 ani de guvernare (ele sunt, fără îndoială), dar și locurile vulnerabile ale guvernării (care și ele, de asemenea, sunt). O discuție sinceră a delegaților la congres ar fi întărit partidul PAS înaintea alegerilor din septembrie. În țările democratice astfel de evenimente au loc. De ex., cele două partide mari din SUA, întotdeauna înaintea alegerilor prezidențiale, convoacă congresele care analizează starea de lucruri, propun și discută pretendenții la posturile de președinte și vice-președinte al SUA. La noi de ce nu, de ce nu Lista PAS? Bineînțeles, vom reveni.

Publicat în Literatura și Arta, 2025, 17 iulie

anatol_petrencu@yahoo.com