Ziua profesională a istoricului, 18 iunie 2025

Ieri, 18 iunie, breasla istoricilor din Republica Moldova (RM) a sărbătorit Ziua Istoricului. La ora 9.00, membrii Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”) s-au întâlnit la poarta Cimitirului Central (str. Armenească colț cu Alexe Mateevici), au mers la mormântul profesorului Alexandru Moșanu, unde părintele dr. Viorel Cojocaru a oficiat serviciul de pomenire a istoricilor trecuți în lumea celor drepți. I-am pomenit pe Alexandru Moșanu, Gheorghe Palade, Anton Moraru, Boris Vizer, Pavel Parasca, Gheorghe Gonța, Nicolae Tudoreanu, Valeriu Cozma, Constantin Drachenberg, Vladimir Potlog, Ion Niculiță…

După slujba de pomenire colegii-istorici au depus flori la bustul lui Nicolae Iorga.

La ora 10.00, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a început Adunarea solemnă consacrată Zilei istoricului. Cu un mesaj de salut din partea Ministerului Educației și Cercetării (MEC) s-a adresat dl drd Sergiu Gurin, istoric, secretar de stat la MEC. Dl Sergiu Gurin a spus:

„Stimată audienți!

Ca societate și ca stat suntem produsul unui context istoric, al unui trecut pe care trebuie să-l cunoaștem ca să înțelegem mai bine prezentul și ce ne așteaptă în viitor. Istoria ne păstrează experiența generațiilor anterioare, cum au reacționat și cum au acționat în împrejurări concrete. Studiul istoriei ne permite să înțelegem lumea în care trăim și mecanismele de funcționare ale acesteia. De aceea rolul istoricilor, cei care cercetează trecutul, rămâne esențial în societate.

Una din funcțiile cele mai importante ale istoriei ca știință – pe lângă cea narativă, cea care dă sens trecutului și cea de cercetare – este cea didactică. Istoria are misiunea de a forma cetățeni cu gândire critică, capabili să discearnă între adevăr și fals, să reziste manipulării și extremismului. Într-o lume marcată de fenomenul „post-adevărului”, istoricul este un apărător al faptului verificabil, iar profesorul de istorie – un formator de caractere și conștiințe.

În ultimele luni, în jurul manualului de istorie contemporană pentru clasa a XII-a s-au purtat ample dezbateri. Am retrăit o experiență recurentă în Republica Moldova, țară, unde, în trecut, au avut loc chiar și greve studențești pentru apărarea cursului de Istorie. Astăzi, Ministerul Educației și Cercetării a demonstrat că procesul de elaborare a unui manual nu este și nu trebuie să fie un act politic, ci unul științific. Am inițiat consultări publice și expertize independente, implicând instituții precum Academia de Științe, Asociația Istoricilor „Alexandru Moșanu” și Institutul Yad Vashem. Toate avizele primite au fost pozitive și transparente. Manualul nu este purtătorul unui adevăr absolut. Fiecare generație rescrie istoria în funcție de valorile și temele dominante, iar manualul este doar o interfață între cercetarea științifică, profesor și elev.

Rolul profesorului este esențial – nu doar în transmiterea de cunoștințe, ci mai ales în formarea de competențe: comunicare, argumentare, persuasiune, gândire critică. Iată de ce putem spune, pe bună dreptate, că Historia magistra vitae est.

În acest sens, Ministerul a promovat utilizarea unor metode moderne, precum integrarea în procesul educațional a filmului documentar Siberia din oase. Acest film, bazat pe mărturiile victimelor deportărilor, este o resursă valoroasă în cultivarea memoriei istorice și în promovarea valorilor europene. Elevii trebuie să cunoască adevărul despre crimele totalitare – deportările, foametea organizată, persecuțiile – nu pentru a condamna, ci pentru a înțelege și a nu repeta.

În acest sens, Ministerul sprijină cercetarea științifică a trecutului traumatic al Moldovei. Foametea din 1946-1947, cauzată de decizii politice, a curmat viețile a zecii de mii de oameni. Deportările staliniste din 1941 și 1949 au distrus familii, comunități și destine. Astăzi, publicarea listelor nominale ale victimelor și recunoașterea prin lege, a statutului de victimă pentru copiii născuți în deportare sunt pași pentru asumarea acestui trecut.

Totodată, istoricii sunt chemați să reflecteze și asupra viitorului – asupra procesului istoric al integrării europene a Republicii Moldova. Integrarea în Uniunea Europeană este, totodată, o întoarcere la repere istorice firești: libertate, stat de drept, solidaritate. Avem nevoie de o memorie istorică lucidă și de o educație europeană temeinică pentru a construi o societate tolerantă și unită.

Să nu ne temem de adevăr, ci să învățăm să-l asumăm. Cu tot ce a fost bine și cu tot ce a fost greșit. Așa cum spunea filozoful George Santayana: Cel care nu cunoaște istoria, riscă să o repete.

La mulți ani tuturor istoricilor și mulțumiri pentru munca neobosită în slujba memoriei, cunoașterii și adevărului!”

Dl dr. Vlad Vornic, istoric, arheolog, secretar de stat la Ministerul Culturii, a rostit un mesaj de salut din partea Ministerului pe care îl prezintă.

Prof. univ. dr. Igor Șarov, rectorul Universității de Stat din Moldova (USM), istoric, a vorbit despre locul și rolul istoricilor în societatea contemporană, de eforturile facultăților de istorie în formarea cadrelor competente în cunoașterea trecutului. Între altele, dl Igor Șarov a promis că în curând una din sălile USM va primi numele profesorului universitar, dr. hab. Alexandru Moșanu, primul președinte al RM, cel care a citit Declarația de Independență a republicii noastre față de Imperiul Răului, Rusia. Inițiativa dlui rector a fost susținută cu aplauze de către comunitatea istoricilor aflați în sală.

Din numele Academiei de Științe a Moldovei (AȘM, președinte – academician Ion Tighineanu) a vorbit dna dr. hab. Liliana Condraticov, istoric, secretar științific al AȘM.

Cu un mesaj de salut și urări de bine s-a adresat dl Ghenadie Donos, istoric, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei.

Subsemnatul, în calitate de președinte al AIRM „A. Moșanu”, am spus:

„Stimați colegi, Doamnelor, domnilor,

Vreau să aduc sincere felicitări cu ocazia sărbătorii profesionale – Ziua Istoricului.

Către această zi, AIRM „A. Moșanu” vine cu anumite realizări, legate strâns de cercetare, predare și disimilare a cunoștințelor de istorie.

Numai în acest an, 2025, noi am organizat Concursul de eseuri, consacrat împlinirii a 100 de ani de la întemeierea Patriarhiei Române (responsabili dnii Viorel Bolduma și Ion Negrei); am avut multe întâlniri cu liceeni, în fața cărora am vorbit despre Foametea provocată de Kremlin în RSS Moldovenească, despre deportări, despre diverse aspecte al celui de-al Doilea Război Mondial etc.; am vorbit la posturi de Radio și TV pe diverse teme de istorie (voi menționa pe colegii Ion Negrei, Ruslan Șevcenco, Sergiu Gurin, Maria Gogu Zinovii și alții); am organizat lansări de cărți (de ex., pe data de 18 martie, în colaborare cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Muzeul Brăilei „Carol I”, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, în Sala cu Hărți, AIRM „A. Moșanu”, a organizat lansarea a patru volume în domeniul arheologiei și istoriei, autorii volumelor fiind Costin Croitoru, Ion Ghelețchi, Valentina Cornea, Sergiu Cornea, Ina Filipov și Elena Mandaji. În aprilie am lansat Monografia comunei Cuhnești, raionul Glodeni, Republica Moldova, de Ignat Berbeci și altele. Am organizat, de asemenea, Mese rotunde pe teme actuale, legate de războiul agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei, pe teme istorice (recent, cu prilejul împlinirii a 84 de ani de la Primul val de deportare a basarabenilor în Gulag).

Aducem sincere mulțumiri pentru sprijinul acordat: Muzeului Național de Istorie a Moldovei, dlui director Eugeniu Sava, precum și dnei dr. hab. Lilia Zabolotnaia, drei Olga, pentru cărțile oferite AIRM „A. Moșanu”; mulțumim de asemenea, Editurii Lexon Prim, director dl Eduard Potâng, pentru setul de cărți primit de la Editură, cu care am premiat învingătorii la concursul de eseuri.

Mulțumim dnei directoare și lucrătoarelor Bibliotecii Naționale a RM (Elena Pintilei, Veronica Borș, Ana Plămădeală și altora). Pe data de 21 iunie vom lansa încă un volum, Gurie Grosu, scris de  părintele dr. Lucian Corduneanu, laureatul Premiului AIRM „Gurie Grosu”.

Sunt multe de spus, dar, cred, este important să aduc la cunoștința Dvs. cazul cu manualul de Istoria Românilor și Universală.

Războiul hibrid, inclusiv războiul propagandistic, nu sunt noțiuni abstracte, ci foarte concrete, cu oameni concreți, unii din ei mai în față, alții mai în spate, dar activați atunci când li se cere. O mică falie din acest război hibrid, promovat de Rusia împotriva RM este atacul asupra manualului menționat. Se afirmă, cum că, acceptând acest manual, Ministerul Educației și Cercetării (Guvernul RM) ar fi promovat, chipurile „nazismul”, „fascismul”, „legionarismul” etc. De aceea, în opinia detractorilor manualului, acesta trebuie retras din învățământ. Autorii manualului au fost umiliți, batjocoriți, amenințați cu dare în instanțele de judecată etc. AIRM „A. Moșanu” a luat apărarea colegilor noștri, noi am organizat o conferință de presă, apoi – o Masă rotundă (pe data de 11 iunie) și vom apăra manualul și autorii lui până la capăt.

Iată ce am observat și constatat: de la Moscova, campania împotriva RM o asigură Ilan Șor (știți cine e), iar responsabil de relațiile Federației Ruse cu RM este Serghei Kirienko (n. 1962, în Suhumi, evreu de origine, un apropiat al lui Vladimir Putin, i se adresează până în prezent per „tu”, este responsabil de relațiile Rusiei cu autoproclamatele republici Luhansk și Donețk; susține activ războiul agresiv împotriva Ucrainei), l-a înlocuit în acest post pe Dmitri Kozak.

Aici, în RM, a fost activizat dl Mark Tkaciuk, istoric, arheolog, întemeietorul (împreună cu Grigore Petrenco) organizației de tineret AntiFa (anti-fascism?), interzise de conducerea RM. În 2014, între altele, AntiFa a agățat panglici Sfântul Gheorghe la Ambasada Ucrainei în Moldova. În prezent Mark Tkaciuc este unul din liderii - Partidului Acțiunii Comune – Congresul Civic, partid de stânga care se pronunță împotriva integrării RM în UE și NATO și vrea legături strânse cu Rusia. Între personalitățile acestui partid sunt Iurii Muntean, Zurab Todua, Roman Rabinovici și alții.

La sfârșitul lunii ianuarie a.c, în Komsomoliskai pravda v Moldove a fost publicat un articol semnat de Lidia Tkaci cu critici vehemente la adresa manualului. Curând ne-am dat seama că articolul dnei Lidia Tkaci a fost „împușcătura” de la linia de start. În februarie au fost date publicității un șir de atacuri la adresa Ministerului Educației și Cercetării, la adresa  autorilor manualului. Aceste atacuri furibunde, dar neîntemeiate, au parvenit de la oameni politici cu preocupări foarte distanțate de istoria noastră și mai ales de redactarea unor manuale de istorie. Este vorba de primarul municipiului Bălți Alexandr Petkov. Pe data de 19 februarie liderul separatiștilor pro-ruși de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a declarat că acest manual nu va fi admis în școlile aflate pe teritoriile controlate de separatiști. În aceiași zi, un grup de deputați din Parlamentul RM, întruniți în blocul „Victoria/Pobeda” au cerut retragerea imediată a manualelor de Istoria Românilor și Universală pentru clasa a IX-a și a XII-a din procesul educațional sub motiv cum că „Glorificarea nazismului și fascismului este interzisă în țara noastră. Deputații au cerut: „1) Retragerea imediată a manualelor de Istorie de clasa a 9-a și a 12-a din sistemul educațional al RM cu anularea actelor administrative corespunzătoare; 2) Reintroducerea manualelor de Istorie precedente până la elaborarea unor noi manuale didactice conforme adevărului istoric” (adică manualele de pe timpul lui Voronin de istorie integrată). În rândul denigratorilor și criticilor manualului s-a pomenit a fi și Alexei Tulbure, istoric, absolvent al Facultății de Istorie a USM, precum și Alexandr Muravski, economist, fost vice-prim ministru și ministru al economiei și reformelor (articolul se întitulează „I snova ob ucebnike istorii” (Și din nou despre manualul de istorie), dar și de istoricii, doctori, Svetlana Suveică, Diana Dumitru, Andrei Cușco și Petru Negură, care consideră că „manualul trebuie retras din uz și revizuit” și că „criticile și sugestiile (adresate de cei patru semnatari) vor fi luate în considerarea în procesul de revizuire a manualului…”

Este clar: împotriva Istoriei noastre naționale s-au pronunțat oameni politici (Zurab Todua, Roman Rabinovici – membri ai partidului condus de Mark Tkaciuk; deputați socialiști și comuniști, primar de Bălți, liderul separatiștilor tiraspoleni, alții, inclusiv câțiva istorici trecuți pe poziția Kremlinului. Scopul detractorilor manualului de Istoria Românilor și Universală este de a „demonstra” din răsputeri că în instituțiile preuniversitare din RM se promovează manuale ce propagă „nazismul”, respectiv – se creează în mod artificial încă „un motiv” pentru Vladimir Putin (cel care din răsputeri promovează un război genocidal împotriva poporului ucrainean pe care chipurile „îl denazifică”), ca să intervină militar asupra RM. În plus, detractorii manualului seamănă discordie între basarabeni, între românii majoritari (unii din ei continuând să se numească „moldoveni”) și grupurile etnice din RM (evrei, găgăuzi, ruși etc.).

Chemarea noastră este să fim solidari, să fim uniți în jurul valorilor democratice, europene, să apărăm adevărul istoric, inclusiv cel promovat în manualul de Istoria Românilor și Universală, clasa a XII-a.”

Cuvinte de salut au fost rostite de prof. uni., dr. hab. Sergiu Cornea, istoric, rectorul Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, de conf. univ. dr. Lidia Pădureac, istoric, prim-prorector pentru activitatea didactică, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, dl drd Andrei Păvăloi, istoric, șeful Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a Consiliului municipal Chișinău.

Istoricii au fost salutați, de asemenea, de prof. univ., dr. hab. Victor Juc, istoric, directorul Instituitului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al USM, de prof. univ., dr. hab. Ion Mereuță, medic, directorul Institutului de Fiziologie și Sanocreatologie al USM, de conf. univ. dr. Vitalie Ciobanu, istoric, Directorul Agenției pentru Știință și Memorie Militară, de conf. univ. dr. Larisa Noroc, istoric, șefa Catedrei de Istorie și Științe Sociale, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, de drd Petru Vicol, directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. În încheiere, prof. univ., dr. hab. Gheorghe Postică, istoric, șeful Sectorului Arheologie a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a salutat audiența din partea instituției-gazdă.

A urmat înmânarea Premiilor și Diplomelor de Merit.

În acest an, AIRM „A. Moșanu” a înmânat următoarele premii:

Premiul „Profesor Alexandru MOȘANU” – pentru cercetare în domeniul Istoriei Românilor și Istoriei Universale – Doamnei Dr. Maria GOGU-ZINOVII, Șef Direcție Generală a Fondului Arhivistic Guvernamental din cadrul Agenției Naționale a Arhivelor, pentru monografia „Basarabia și Transnistria în Gulagul sovietic. Deportări și muncă forțată”, Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2024, 220 p.

Premiul „Arheolog Ion HÂNCU” – pentru cercetare în domeniul Arheologiei – Domnului Dr. Vlad VORNIC, Secretar de Stat la Ministerul Culturii, pentru fondarea și publicarea pe parcursul anilor 2014-2024 a revistei „Arheologia Preventivă în Republica Moldova”.

Premiul „Mitropolit Gurie GROSU” – pentru cercetare în domeniul Teologiei, Istoriei Religiei și Bisericii – Pr. Lucian CORDUNEANU, doctor în filosofie, pentru monografia „Mitropolitul Gurie Grosu (1928-1936)”,  Iași, Doxologia, , 2025, 464 p.

Premiul „ Acad. Ștefan CIOBANU” – pentru elaborarea și editarea manualelor școlare – colectivului de autori  Istoria Românilor și Istoria Universală, manual pentru cl. a XII-a, Chișinău, Editura „Știința”, 2024: Dlui Dr. Adrian DOLGHI, Dnei Dr. hab. Alina FELEA, Dlui Dr. hab. Nicolae ENCIU, Dnei prof. de istorie, grad didactic superior, Ala REVENCO-BÎRLĂDEANU.

În același timp, AIRM „A. Moșanu” a oferit o Diplomă de Excelență  Dlui Alexandru POSTICĂ, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova, pentru contribuții esențiale la promovarea adevărului istoric și cultivarea memoriei istorice.

Sincere felicitări laureaților Premiilor și domnului Alexandru Postică.

În încheiere un grup de tineri interpreți au prezentat un recital de muzică clasică: Petra Pleșca, Tzigane de Maurice Ravel; Valeria Vechiu – Studiul 4, op. 33 de Serghei Rahmaninov; Ștefan-Gabriel Luță – Lăutarul de George Enescu, iar împreună, tinerii interpreți au prezentat cinci piese de Dmitri Șostakovici.

Încă o dată felicitări colegilor istorici.

anatol_petrencu@yahoo.com

18-19 iunie 2025

PS. Ministerul Educației și Cercetării a acordat DIPLOMA DE ONOARE Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”:

„În semn de apreciere pentru implicarea activă și contribuția remarcabilă în promovarea educației istorice, prin participarea la proiectele educaționale dedicate valorificării memoriei istorice, formării spiritului civic, consolidării identității naționale și pentru angajamentul profesional de susținere a demersurilor științifice ce contribuie la dezvoltarea unei societăți conștiente de propriul trecut și cu prilejul Zilei Istoricului.

Ministru Dan PERCIUN

2025”

 

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva