Conferinţa ştiinţifică „160 de ani de la Unirea Principatelor Române”

Rubrica: „Cronica vieţii ştiinţifice”

Pe data de 22 ianuarie 2019, în incinta Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică consacrată împlinirii a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, numită şi „Mica Unire”. Organizatorii evenimentului au fost Proiectul „Românii din jurul României”, Institutul de Studiul Arhivelor, Fundaţia Culturală „Memoria”, Filiala Argeş, Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Haşdeu, Fondul Literar al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova.

Prezenţa a fost salutată de doamna Mariana Harjevschi, directoarea Bibliotecii „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, apoi, după o scurtă solemnitate religioasă, conf. univ., dr. Vasile Şoimaru, moderatorul Conferinţei, a oferit cuvântul dlui Andrei Eşanu, membru al Academiei de Ştiinţe din Moldova. Academicianul Andrei Eşanu a evidenţiat importanţa istorică a Unirii Principatelor Române din 1859, urmările pozitive ale Unirii pentru poporul român.

Dl Mihai Druţă, istoric, deputat în Primul Parlament al Republicii Moldova, a făcut o excelentă prezentare a desfăşurării Unirii de la 1859, prezentând premizele evenimentului istoric, personalităţile timpului, acţiunile acestora, orientate spre realizarea idealului Unirii. Distinsul orator a făcut câteva comparaţii între cele desfăşurate acum 160 de ani şi situaţia de astăzi din R. Moldova (RM). Din comparaţia făcută devine limpede că oamenii politici de astăzi din RM cedează mult celor de acum 160 de ani, în multe, dacă nu chiar în toate privinţele.

A urmat dl Vlad Pohilă, scriitor, ziarist, redactor-şef al revistei „Bibliopolis”. Domnia sa a vorbit despre precursorii Unirii – mari cărturari ai vremii de atunci, intelectuali de marcă, atât din Principatul Moldovei, cât şi din Basarabia, ocupată de ruşi. A fost menţionat Costache Negruzzi, Alecu Russo, Bogdan Petriceicu Haşdeu şi alţii.

La microfon a fost invitată doamna deputat Maria Ciobanu care a exprimat cuvinte de mulţumire organizatorilor acestui important eveniment şi şi-a exprimat încrederea că unioniştii din RM vor trage învăţămintele din trecutul poporului nostru.

Interpretul de muzică patriotică şi populară Tudor Ungureanu, conducătorul ansamblului etno-folcloric „Ştefan Vodă”, care de această dată a fost fără distinşii său colegi, a delectat asistenţa, interpretând cântecul „Fratele meu de peste Prut”, pe versurile lui Adrian Păunescu.

Conf. univ. dr. Vasile Şoimaru a prezentat publicului recentele lui realizări în domeniul cercetării trecutului (de această dată Vasile Şoimaru a vorbit despre studierea frontierei trase în Basarabia, din care cele trei judeţe de la sud au trecut la Principatul Moldovei şi care, la 1859 s-au unit cu Muntenia, participând, astfel, la crearea României moderne.

Subsemnatul am prezentat comunicarea „Unirea Principatelor Române, expusă în unele manuale de istorie”. Este vorba de manualul de Istorie contemporană pentru clasa a VII secundară, publicată în 1935 de D.D. Patraşcanu[1] şi de manualele de istorie modernă, editate în RM[2]. Studiul comparativ demonstrează ca autorii contemporani au prezentat acest subiect deosebit de important din istoria noastră mult mai amplu, cu multe elemente didactice folositoare elevilor în însuşirea temei date.

A urmat lansarea şi prezentare mai multor volume de istorie. În primul rând este vorba de antologia „Basarabia – pământ românesc”, volumul III[3]. Este continuarea materializării unui proiect îndrăzneţ: retipărirea unor publicaţii interbelice, referitoare la Unirea Basarabiei cu România din 1918 (de ex., Alexandru Boldur. Unirea. Analiza psihologică a evenimentelor 1918-1928, p. 445-462 şi altele), sau la Reforma agrară din Basarabia (de ex., Agricola Cardaş. Aspecte din reforma agrară basarabeană, p. 303-388) şi altele, deosebit de importante, deoarece cărţile publicate în acele timpuri au devenit rarităţi bibliografice, greu de găsit chiar de specialişti.

Un alt volum, lansat la Conferinţă a fost cartea regretatului nostru coleg Valeriu Popovschi „Basarabia în epoca renaşterii naţionale: 1917-1918”[4]. Despre carte au vorbit dna Veronica Boldişor, redactorul publicaţiei, şi dna dr. Eugenia Danu.

Dl Vlad Pohilă a vorbit despre volumul „Desecarea cărţilor (recenzii, consemnări, prefeţe, postfeţe)”[5], „o carte despre cărţi, aşa cum le vede dumnealui”, adică omul cărţii Vlad Pohilă.

Dl dr. Mihai Taşcă a prezentat o vinietă care a cuprins fotografiile membrilor Sfatului Ţării, o prezentare originală, inedită, care, fără îndoială, este foarte valoroasă în studierea, dar mai ales – în predarea istoriei noastre, istoriei Românilor.

În încheiere – felicitări organizatorilor pentru desfăşurarea evenimentului dat şi mulţumiri pentru cărţile oferite pentru lectură.

anatol_petrencu@yahoo.com

23.01. 2019


[1] D. D. Patraşcanu. Istoria contemporană pentru clasa a VII secundară, ediţia a doua, Bucureşti, „Cultura Românească”SAR, 1935, p. 167-172.

[2] Nicolae Chicuş, Nicolae Ciubotaru, Gheorghe Gonţa, Ion Negrei, Maia Dobzeu, Galina Gavriliţă. Istoria Românilor. Epoca modernă, manual pentru clasa a 11-a, Chişinău, Editura Ştiinţa, 2002, p.90-93; ediţia a doua – 2006; Ion Varta, Demir Dragnev. Istoria Românilor. Epoca modernă. Manual pentru clasa a XI-a de liceu, Chişinău, Editura Civitas, 2005, p. 129-135.

[3] Basarabia – pământ românesc: Antologie, vol. III, Proiectul „Românii din jurul României”, coordonator Vasile Şoimaru, editor şi redactor ştiinţific Mihai Taşcă, Chişinău, Editura Serebia, 2018, 976 p.

[4] Valeriu Popovschi. Basarabia în epoca renaşterii naţionale. 1917-918. Fenomene politice, instituţii, personalităţi, Chişinău, Editura Serebia, 2018, 336 p.

[5] Vlad Pohilă. Desecarea cărţilor (recenzii, consemnări, prefeţe, postfeţe), Chişinău, S. n., 2018, 382 p.

Comentariile nu sunt permise.