Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice, 2018

Sâmbătă, 17 noiembrie 2018, în Sala Senatului a Universităţii de Stat din Moldova (Chişinău, str. Alexei Mateevici, nr. 60), şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică „Unitatea naţională românească în opera profesorului universitar Anton Moraru. In memoriam”. Organizatorii evenimentului au fost: Centrul de Excelenţă Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (USM), Institutul de Istorie din cadrul Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării Republicii Moldova (MECC al RM). Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova (AIRM) şi săptămânalul „Literatura şi Arta”.

Prorectorul pentru ştiinţă al USM, prof. univ., dr. hab. Florentin Paladi, s-a adresat participanţilor la Conferinţă cu un cuvânt de salut şi le-a urat succes.

Subsemnatul am prezentat comunicarea „Probleme de istorie a românilor în publicistica profesorului Anton Moraru”. Profesorul Anton Moraru a fost un publicist talentat, articolele căruia nu lăsau cititorii indiferenţi. Între multiple probleme, abordate de profesorul Anton Moraru au fost şi cele legate de Unitatea de Neam a românilor. Într-un articol, publicat în săptămânalul „Literatura şi Arta”[1] profesorul A. Moraru a făcut o trecere în revistă a timpurilor când istoricii din R. Moldova au pledat pentru introducerea în şcoli a obiectului de studii „Istoria Românilor”, alături de un alt obiect „Istoria Universală”, când au fost elaborate programe de studii şi redactate manuale. Istoricul A. Moraru a subliniat rolul AIRM, subliniind: „În 1990-1995, Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova devenise o forţă puternică, angajată în lupta pentru perfecţionarea învăţământului istoric şi dezvoltarea de mai departe a ştiinţei istorice”[2]. Fiind angajat al Institutului Naţional de perfecţionare a cadrelor didactice, istoricul Anton Moraru a contribuit mult la elaborarea principiilor metodice de predare a cursurilor de Istoria Românilor. Astfel, profesorul A. Moraru a insistat asupra măririi numărului de ore la cursul propedeutic „Povestiri din Istoria Românilor” pentru clasa a IV-a, care  avea doar 34 de ore, în timp ce în Federaţia Rusă acelaşi curs, numit „Introducere în istorie” avea 68 de ore, în România, istoria în clasa a IV-a avea 51 de ore. „Ar fi bine ca acest curs, „Povestiri din Istoria Românilor”, – scria prof. A. Moraru, – să fie introdus în orar în zilele preferenţiale, nu sâmbătă, vineri sau luni, dar marţi, miercuri, joi, la primele lecţii, când randamentul şcolar este mai eficace”[3].

Istoricul Ion Negrei, cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie, MECC al RM, vice-preşedinte al AIRM, a prezentat un studiu inedit, întitulat „Cu privire la participarea moldovenilor de peste Nistru în activitatea Sfatului Ţării (1917-1918)”. Colegul Ion Negrei a prezentat situaţia reală a prezenţei (sau lipsei acesteia) a moldovenilor (românilor) de dincolo de Nistru în diverse organizaţii din Basarabia anilor 1917-1918, inclusiv în Sfatul Ţării – organul legislativ suprem al Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabiei). Din motive politice, justificare la acel moment, reprezentanţii românilor transnistreni nu au făcut parte din Sfatul Ţării, a fost concluzia istoricului Ion Negrei.

Dl dr. Ion Xenofontov, USM, a prezentat studiul cu tema „Istoricul Anton Moraru în contextul epocii sovietice”. A fost vorba de condiţiile în care a activat profesorul Anton Moraru în anii Puterii sovietice, fiind nevoit să comită compromisuri cu ideologia dominantă.

Profesorul universitar Ion Pârţachi, doctor în economie, şeful Departamentului „Econometrie şi Statistică economică”, Academia de Studii Economice din Moldova, a adus un „Omagiu profesorului universitar Anton Moraru – împătimit de statistici relevante – chezăşia succesului său”. Autorul discursului a vorbit despre importanţa datelor statistice în cercetarea istorică şi despre modul cum aceste date au fost folosite de prof. Anton Moraru în lucrările sale.

Membrul corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, prof. univ., dr. hab. Demir Dragnev a vorbit despre „Critica «moldovenismului» antiromânesc în opera profesorului universitar Anton Moraru”. Este vorba de unul dintre cele mai importante subiecte nu doar istorice, ci şi politice, de identitate naţională. Moldovenismul „de peşteră”, „primitiv”, cum îl numea profesorul Anton Moraru, este unul de inspiraţie străină, promovat vehement de adversarii românismului şi serveşte şi azi unor interese străine poporului nostru, a fost concluzia dlui prof. D. Dragnev.

În încheiere, ultimul vorbitor, înscris cu comunicare în Program a fost dl conf. univ. dr. Valeriu Capsîzu, cunoscut economist, care a încercat să răspundă la întrebarea „De ce Republica Moldova nu are şanse de dezvoltare?”.

A urmat o sesiune de întrebări şi răspunsuri, de completări şi opinii, referitoare la subiectele abordate, precum şi evocări a profesorului Anton Moraru. În acest sens, au luat cuvântul dna Raisa Vasilache, cercetătoare, Biblioteca Ştiinţifică „Andrei Lupan” a AŞM, dl. academician Ion Sârbu, cunoscut filosof, consătean cu prof. Anton Moraru, profesorul de istorie Gheorghe Corovai etc.

Participanţii la eveniment au ţinut un minut de reculegere în memoria Mariei Danilov, istoric, doctor habilitat, trecute la cele veşnice cu o zi mai devreme.

În încheiere, preotul Alexandru Comendant, dr. în teologie, a oficiat o slujbă de pomenire.

Mai mulţi participanţi la Conferinţa dată au subliniat caracterul ştiinţific înalt al comunicărilor prezentate, nivelul înalt al discuţiilor ştiinţifice.

Aducem mulţumiri pentru buna organizare a Conferinţei animatorului acesteia, dlui conf. univ. dr. Valeriu Capsîzu.

anatol_petrencu@yahoo. com

22 noiembrie 2018