Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Pe data de 19 octombrie 2018, la Chişinău, şi-a desfăşurat lucrările Conferința științifică internațională cu tema „Crimele comunismului şi memoria victimelor regimului totalitar-comunist: probleme, realizări, perspective de cercetare”, organizată de Centrul de Excelenţă INIS „ProMemoria” din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova în parteneriat cu Institutul de Istorie al MECC, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Muzeul Ocupaţiei și Luptei pentru Libertate a Poporului Lituanian din Vilnius (Lituania) şi Fundația Academia Civică și Complexul Memorial din Sighetu-Marmației (România).

Evenimentul s-a realizat în cadrul Programului de Stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”.

La deschiderea Conferinţei, dl prof. univ., dr. hab. Florentin Paladi, prorector al USM a rostit un cuvânt de salut şi a urat succes lucrărilor importantului simpozion.

Primul discurs a fost cel al dnei Ana Blandiana, preşedintele Fundaţiei Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului şi rezistenţei, care a expus subiectul întitulat „Centenarul, un exerciţiu de exorcizare”.

Doamna dr. Teresé Biruté Burauskaité, director general al Centrului de Cercetare a Genocidului şi a Rezistenţei din Lituania, a vorbit despre „Cei care au suferit din cauza originii şi apartenenţei sociale”.

Subsemnatul, am prezentat comunicarea întitulată „Locul şi importanţa memoriilor în cercetarea trecutului totalitar-comunist (cazul RSS Moldoveneşti).

Conf. univ. dr. Ludmila Cojocaru, cercetător ştiinţific superior, USM, a analizat „Istoria represiunii politice şi a deportărilor în masă ca experienţă la vârsta copilăriei”, iar conf. univ. dr. Lidia Pădureac, prorector al Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi a prezentat comunicarea „Foametea organizată de regimul comunist în RSS Moldovenească – crimă imprescriptibilă contra umanităţii”.

După o scurtă pauză a continuat sesiunea de comunicări. Despre „Spaţii carcerale în România comunista. Penitenciarul Sighet (1950-1955)” a vorbit dna dr. Andrea Dobes, cercetător,  Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistentei, Sighetu Marmaţiei (Romania). A urmat dr. Ioana Boca, director executiv, Fundaţia Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet. Tema comunicării: „Memorialul Sighet, jubileul de 25 de ani” (despre istoria constituirii Memorialului de la Sighetu Marmaţiei şi locul acestuia în păstrarea vie a memoriei celor ce au fost masacraţi de comunişti).

Următorul vorbitor a fost dl dr. Robert Fürtös, muzeograf-șef la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistentei de la Sighetu Marmaţiei, care a expus subiectul întitulat „Fruntaşi basarabeni în detenţie la Sighet”. Dna dr. Virginia Ion, secretar științific, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistentei, Sighetu Marmaţiei, a vorbit despre „Familii reprimate în România comunistă”.

Experienţa studiilor de teren ne-a convins că în unele cazuri este nevoie şi de suportul unor specialişti în domeniul psihologiei. Iată de ce, în programul Conferinţei a fost introdusă şi dna dr. Zinaida Bolea, USM, care a examinat „Defense psihice în procedura reamintirii traumatismului social”.

Doi erudiţi cercetători ai crimelor comunismului din Vilnius, dl dr. Eugenijus Peikštenis, Directorul Muzeului Ocupației și al Luptelor pentru Libertate şi dna dr. Gintarė Jakubonienė, şefa Departamentului Memorial din cadrul Centrului de Cercetare a Genocidului şi a Rezistenţei din Lituania au informat participanţii la Conferinţă despre „Cercetările arheologice ale crimelor regimului comunist, experienţa lituaniană”.

Dl dr. Virgiliu Bârlădeanu, cercetător ştiinţific coordonator, Institutul de Istorie al MECC, secretarul ştiinţific al Programului de Stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953” a făcut „Un prim al rezultatelor cercetării practicilor și culturii memoriei post-totalitare în Republica Moldova, în perioada anilor 2015-2018”.

            Au urmat întrebări, provocate de temele abordate de vorbitori şi răspunsuri,după care a fost prezentat următorul volum din seria „Arhivele Memoriei”, proaspăt apărut din tipografie, editor fiind dna dr. Lidia Pădureac: „Arhivele memoriei: recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii. Documente. Studii de caz. Cercetări realizate în localităţile din nordul Republicii Moldova. Vol. III, tom 2. Chişinău, Editura Balacron, 2017[1].

            În carul Conferinţei au fost prezentate studii originale, au fost făcute schimburi de opinii şi determinate câteva perspective pentru anul 2019.

            După încheierea lucrărilor Conferinţei, participanţii la eveniment au mers la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, unde a fost inaugurată expoziţia de documente şi fotografii, întitulată „Război după război: rezistenta armată antisovietica în Lituania în anii 1944-1953” a Muzeului Ocupației și Luptei pentru Libertate a poporului lituanian.

anatol_petrencu@yahoo.com

15. XI. 2018