Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Резюме: Статья издаётся в рубрике «Хроника научной жизни» и излагает основные темы рефератов, представленных научными исследователями Российской Федерации и других стран во время работы XI-й Международной научной конференции из цикла «История сталинизма», которая состоялась в Великом Новгороде, 11-13 октября 2018 г.

Тема Конференции: «Конфнссиональная политика Советского государства в 1920-1950-е годы».

Изложенная ниже статья представляет интерес для профессиональных историков, для научных руководителей, а также мастерандов и докторантов, как из области исторических наук, так и интересующимися историей религии.

Scopul acestei informaţii este de a familiariza comunitatea ştiinţifică de la noi despre lucrările uneia din cele mai importante Conferinţe ştiinţifice în domeniul istoriei stalinismului, desfăşurată la Velikii Novgorod, în perioada 11-13 octombrie 2018.

Sunt importante temele studiate de specialiştii din Federaţia Rusă, ţară ce posedă una din cele mai vaste istoriografii ale lumii. Sunt esenţiale formulările acelor teme, legate de politica Statului sovietic în domeniul religiei. Asta pentru că şi Republica Moldova, într-un trecut nu prea îndepărtat, a fost în centrul de atenţiei al acelor politici, iar multe din problemele societăţii noastre de astăzi îşi găsesc ecou în trecutul sovietic.

Între 11 şi 13 octombrie 2018, în oraşul Velikii Novgorod, Federaţia Rusă, şi-a desfăşurat lucrările cea de-a XI-a ediţie a Conferinţei ştiinţifice internaţionale din cadrul proiectului „Istoria stalinismului”. De această dată genericul Conferinţei a fost „Politica confesională a Statului sovietic în anii 1920-1950”, fiind organizată de Consiliul pentru dezvoltarea societăţii civile şi drepturilor omului de pe lângă Preşedintele Federaţiei Ruse, Muzeul-rezervația naturală de Stat din Novgorod, Arhiva de Stat a Federaţiei Ruse, Arhiva Rusă de Stat a istoriei social-politice, Centrul Prezidenţial „Boris Elţin”, Societatea internaţională istorico-culturală, de binefacere şi de apărare a drepturilor „Memorial” şi Editura „Enciclopedia politică” (ROSSPEN).

Organizatorii Conferinţei au selectat una din problemele deosebit de actuale atât istoriografice, cât şi politice, fiind convinşi că contradicţiile şi conflictele din acest domeniu sunt determinate nu doar de evenimentele şi condiţiile actuale, ci şi, în mare măsură, de moştenirea trecutului. Iată de ce s-a pus problema studierii mai atente şi aprofundate a ceea ce se numeşte experienţa istorică, iar politica confesională a Statului sovietic şi activitatea cultelor religioase în anii 1920-1950, în URSS, fără îndoială, reprezintă o bună parte a acestei moşteniri. Atenţia principală a Conferinţei a fost concentrată asupra problemei deosebit de actuale şi importante – a sesiza locul, rolul şi importanţa „factorului religios” în istoria popoarelor URSS.

La deschidere, cu cuvinte de salut s-au adresat dl dr. Andrei Sorokin, directorul Arhivei Ruse de Stat a istoriei social-politice şi redactorul-şef al Editurii ROSSPEN, dl Alexandr Drozdov, directorul executiv al Centrul Prezidenţial „Boris Elţin”, dna Natalia V. Grigorieva, directorul general al Muzeului-rezervație naturală de Stat din Novgorod, reprezentanţi ai administraţiei orăşeneşti şi Bisericii Ortodoxe Ruse (BOR).

În şedinţa în plen au fost ascultate şi discutate trei comunicări, prezentate de profesorul Gregory Freeze de la Brandeis University (SUA) (tema comunicării „De la reforma bisericească la revoluţia parohială. Eparhia din Vladimir în anul 1917”), dr. Alexei Beglov, colaborator ştiinţific superior al Institutului de Istorie Universală a Academiei Ruse de Ştiinţe [ARŞ] (tema referatului „Escatologia[1] în URSS – practica politică şi religioasă”) şi dr. Andrei Savin, colaborator ştiinţific superior al Institutului de Istorie al Filialei Siberia a ARŞ (tema discursului fiind „ «Zigzagurile» politicii sovietice în domeniul religiei (anii 1923-1926)”.

Lucrările Conferinţei s-au desfăşurat în cadrul a şapte secţiuni. Prima secţiune a avut genericul „Politica confesională sovietică. Institute şi metode” şi a înglobat cele mai multe comunicări, care au fost expuse în două şedinţe. Cercetători din Novosibirsk, Moscova, Sankt-Petersburg, Celiabinsk, Kazan, Minsk, Vilnius au prezentat subiecte legate de rolul lui I. Stalin în elaborarea politicii antireligioase a bolşevicilor în prima jumătate a anilor 1920, despre scindarea BOR în aceiaşi perioadă, accentul fiind pus pe scopurile, tehnologiile şi urmările acelui eveniment. Conferenţiarii au expus de asemenea, noi studii referitoare la puterea de stat laică şi religia în anii „stalinismului tardiv”, având drept exemplu situaţia din Leningrad şi regiunea Leningrad etc.

În cea de-a doua şedinţă a primei secţii au fost prezentate următoarele şase comunicări ştiinţifice, axate pe subiecte legate de Biserica Catolică în sistemul de relaţii stat-religie în URSS în anii 1920-1930, de activitatea comunităţii catolice din Moscova (aceeaşi perioadă). Autorii comunicărilor au analizat politica religioasă a URSS în Tatarstan (anii 1920-1940), în Bielorusia de Vest în anii 1939-1941. În această secţiune, subsemnatul am prezentat comunicarea cu tema „Pe cale spre o societate fără Dumnezeu: statul şi Biserica Ortodoxă în RSS Moldovenească (anii 50 ai secolului trecut)”[2].

Cea de-a doua secţie a avut genericul „Credincioşii în [condiţiile] statului ateu”. Cercetători din Gdansk (Polonia), Moscova, Smolensk, Omsk au examinat teme legate de Biserica Catolică în Siberia de Vest şi Kazahstan în anii 1918-1937, de represiunile antireligioase din anii 1917-1980 şi urmările acestora, văzute de elevii ruşi: biserica şi religia în viaţa generaţiilor postbelice ale oamenilor sovietici, de „Teologia pentru apoi… Înţelegerea tragediei secolului al XX-lea” etc.

„Factorul religios în anii Marelui Război pentru apărarea Patriei” – acesta a fost genericul celei de-a patra secţiuni a Conferinţei. Subiectele abordate au fost: „«Să fiţi judecaţi»”: participarea preoţilor BOR în procesele de judecată asupra naziştilor”; „«Să mori fiind comunist»: atitudinea faţă de moarte, ritualul înmormântării şi memoria celor decedaţi în Armata roşie (1941-1945)”; „Procesele judecătoreşti împotriva clerului ortodox din Bielorusia ca sursă documentară de studiere a vieţii parohiale în condiţiile celui de-al Doilea Război Mondial”, „Preoţii militari din cadrul Armatei poloneze de pe teritoriul URSS în anii 1941-1942”, „Cotitura stalinistă spre religie: ce a însemnat aceasta pentru majoritatea confesiunilor religioase” şi altele, conferenţiarii fiind oameni de ştiinţă din Sankt-Petersburg, Simferopol, Mahacikala (Daghestan), Pskov, Toruń (Polonia), Tomsk.

Secţia a 5-a a cuprins studii referitoare la Musulmanii sovietici. Cercetătorii au expus subiecte legate de particularităţile politicii confesionale a URSS în Azerbaidjan, în anii 1929-1930; au vorbit despre religia islamică şi musulmanii din URSS – obiect de interes pentru serviciile speciale ale statului în anii 1920: de la culegerea de informaţii la interpretări şi recomandări; despre lupta cu „superstiţiile” în URSS: „locurile sfinte” ale musulmanilor în activitatea Consiliului în problemele cultelor religioase din RASS Başkiră; precum şi diverse teme referitoare la musulmanii din Uzbekistan, RASS Tatarstan etc.

Ca şi prima secţie, cea de-a 6-a a avut două şedinţe, genericul fiind „Statul sovietic şi curentele creştine neortodoxale: etape şi forme de interacţiune”. În prima şedinţă, din 12 octombrie, au fost prezentate comunicări, axate pe următoarele subiecte: „represiunile împotriva credincioşilor evanghelişti în nordul Sahalinului (anii 1930)”; „Contururi, detalii şi urmările politicii religioase în anii 1940-1950, exemplu fiind baptiştii germani şi menoniţii”; „Consiliul unional al creştinilor baptişti evanghelişti – product şi ostatic al politicii staliniste în domeniul religiei”; „Pacifiştii religioşi în condiţiile statului militarist (1919-1939)” etc. În cea de-a doua şedinţă, din 13 octombrie, în secţiune au fost prezentate alte cinci comunicări, având ca teme de cercetare astfel de subiecte ca: „Politica puterii sovietice faţă de persoanele ce refuzau prestarea serviciului militar în baza convingerilor lor în anii Războiului civil [din Rusia, 1917-1921] (pe baza exemplului curentului religios al „neplatnicilor”; „Sectele ortodoxe din Siberia şi teroarea de stat, sfârşitul anilor 1929 – începutul anilor 1940”; „Represiunile împotriva membrilor Autenticii biserici ortodoxe (pe baza materialelor din regiunea Reazan)”. Aceste şi câteva alte comunicări au fost prezentate de specialişti din Iujno-Sahalinsk, Novosibirsk, Moscova, Oerlinghausen (Germania), Kursk, Reazan, Indiana (SUA).

Cea de-a 7-a secţiune, cu genericul „Tradiţiile religioase în cotidianul sovietic”, a dezbătut şase subiecte privind „Căsătoria religioasă în Rusia sovietică (anii 1920): tradiţii şi conflictul cu realitatea”, „Sărbătorile religioase din anii 1920-1930: interdicţii, substituiri şi păstrarea tradiţiilor”, „Religiozitatea, tradiţiile şi modul sovietic de viaţă în Kazahstan: metode de supravieţuire”, „Cimitirele evreieşti din Berdicev: de la tradiţie la sovietizare”, „Obiectele sfinte din muzeele Rusiei: secolul XX – începutul secolului XXI. A le salva, a le păstra. A le restitui?” ş. a.

Pe data de 13 octombrie 2018 a avut loc şedinţa de totalizare a Conferinţei, la care moderatorii au prezentat rezultatele dezbaterilor pe secţiuni, după care dl dr. Andrei Sorokin a tras concluziile finale.

Ca şi în trecut, Conferinţa din Velikii Novgorod a fost organizată la cel mai înalt nivel ştiinţific, specialiştii invitaţi la acest eveniment au demonstrat realizările actuale în domeniile profesate, schimburile de opinii vor contribui neîndoielnic la noi studii, noi descoperiri ale trecutului. Materialele Conferinţei vot fi publicate în 2019.

Mulţumiri: vreau să aduc sincere mulţumiri organizatorilor Conferinţei, în primul rând dlor Alexandru Drozdov şi Andrei Sorokin pentru invitaţia de a participa cu comunicare în cadrul acestui important eveniment ştiinţific.

Aduc mulţumiri, de asemenea, doamnelor Tatiana Voskovskaia şi Natalia Şaklanova (Fundaţia „Centrul prezidenţia „Boris Elţin”) pentru buna organizare a deplasării şi sejurului.

anatol_petrencu@yahoo.com

16-17 noiembrie 2018