Varşovia revăzută de un istoric basarabean

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

 Cu prilejul participării la Conferinţa ştiinţifică internaţională „Nation Branding and National Identity” [„Imaginea (brandul, simbolul) naţiunii şi identitatea naţională”], organizate de Institutul Polonez pentru Diplomaţie „Ignacy Jan Paderewski” din Varşovia, directoare dna Ambasador Katarzyna Skórzyńska, între 13 şi 14 octombrie 2014[1], am avut fericita ocazie de a revedea oraşul de pe Vistula, pe care l-am văzut în anul 2003 şi despre care am scris o carte[2].

Am folosit la maximum posibil timpul din afara programului Conferinţei pentru a merge pe trasee deja cunoscute, dar şi la muzee nou deschise.

Drumul spre Varşovia.

La Varşovia am pornit duminică, 12 octombrie 2014, cu avionul spre Kiev, aeroportul „Borispol”. Aeroportul Internaţional Chişinău, oferit de către dl Valeriu Lazăr, ex-ministru al Economiei R. Moldova unei companii ruseşti, la prima vedere pare a fi fără schimbări. Sus, la etaj, este o machetă a ceea ce se vrea a fi principalul (unicul) aeroport al RM în viitor. Dacă am înţeles corect: investitorii, angajaţi de dl V. Lazăr, vor moderniza ceea ce deja este construit (mă refer la clădirile aeroportului), adică nimic radical, spectaculos, altceva decât ar fi putut s-o facă guvernul RM (sau privaţii din RM), cu sprijin occidental. Deocamdată a fost împrejmuit un teritoriu din faţa aeroportului pe care se construieşte – am citit în presă – o parcare auto. În rest se observă (poate degradare e spus prea mult, cel puţin) o stagnare a stării tehnice a clădirii aeroportului. Chiar dacă dl Valeriu Lazăr a avut (are) legături mai specifice cu structuri (de asemenea specifice) ale Federaţie Ruse, cred, totuşi, că domnia sa nu a putut prevedea agresiunea Kremlinului faţă de Ucraina suverană şi independentă, şi mai ales urmările embargourilor de tot felul, aprobate de comunitatea internaţională şi aplicate agresorului (în cazul dat – Federaţiei Ruse). În pofida propagandei oficiale triumfaliste, de fapt – mincinoase a Moscovei, pentru Rusia greutăţile abia încep: rubla se devalorizează, mărfurile de larg consum se împuţinează, partenerii Rusiei din cadrul CSI sunt îngrijoraţi de comportamentul greu de prevăzut al preşedintelui Vladimir Putin etc. Greutăţile ivite vor presa greu asupra cetăţenilor ruşi, fie ei oameni ai muncii, fie antreprenori. Altfel spus, în privinţa investitorului din Rusia, dl V. Lazăr a nimerit-o foarte prost.

Concluzie: în comparaţie cu aeroportul „Borispol” din Kiev şi aeroportul „Fryderyk Chopin” din Varşovia, cel de la Chişinău este într-o stare sărăcăcioasă.

După 50 de minute de zbor am aterizat pe aeroportul „Borispol” – un aeroport mare, încăpător, modern, în extensiune. O scurtă transbordare şi încă o oră şi 20 de minute de zbor şi aterizăm în capitala Poloniei.

De la Dolcan Ohota pe Grójecka până la Aleea Jerozolimskie

M-am cazat la Hotelul Dolcan Ohota (apartamente), Aleea Krakowska, nr. 291. (700 zloţi pentru 4 nopţi (1 zlot = 4, 45 lei RM).

Bulevardul care duce spre centrul oraşului se numeşte Grójecka. După cazare am ieşit în oraş, mergând spre centru. La intersecţie cu strada Bitwy Warszawskiej 1920 r. se ridică un monument din beton, care aminteşte trecătorilor de bătălia pentru apărarea Varşoviei, dată între 8 şi 27 septembrie 1939 de polonezi împotriva invadatorilor germani[3]. Tot aici, în preajmă, sunt conservate urme ale Insurecţiei orăşenilor împotriva dominaţiei naziste din vara-toamna anului 1944.

Pe acelaşi bulevard spre centru, la Piaţa G. Narutowicza[4], se înalţă impunătoarea catedrală romano-catolică „Sfântul Apostol Iakub”[5] .

Încă puţin şi am ajuns la Aleea Jerozolimskie. De aici se vede clădirea impunătoare din epoca stalinistă – Palatul Culturii şi Ştiinţei – un edificiu faraonic construit între 1953-1955, cu o înălţime de 234 de metri şi care era observat din orice loc al capitalei Poloniei. Arhitecţii poloni au discutat problema acestei monstruozităţi staliniste. Una din propuneri a fost de a o demola. A fost şi alta – a construi de jur împrejur clădiri tot atât sau chiar mai înalte decât „cadoul URSS” oferit polonezilor. Nu este greu de observat că arhitecţii au decis să împrejmuiască monstrul stalinist cu edificii  moderne de tip occidental (vezi foto)[6].

 (va urma)

 anatol_petrencu@yahoo.com



[1] Despre Conferinţă vezi:http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=1514

[2] Anatol Petrencu. Varşovia văzută de un istoric basarabean, Chişinău, 2006, 144 p.

[3] Imaginea P 1110955 IPG (în arhiva autorului).

[4] Gabriel Narutowicz (1865-1922) – a fost primul preşedinte al celei de-a Doua Republici Polone (11-16 decembrie 1922, asasinat la doar câteva zile după depunerea jurământului).

[5] Imaginea P 1110964 IPG (în arhiva autorului).

[6]Imaginea P 1110965 IPG (în arhiva autorului).

 

Comentariile nu sunt permise.