Varşovia revăzută de un istoric basarabean (partea a II-a)

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

Insurecţia din Varşovia (august-octombrie 1944) în memoria contemporanilor.

În acest an se împlinesc şapte decenii de la Insurecţia locuitorilor Varşoviei împotriva ocupaţiei naziste, un eveniment de excepţie (insurecţia) în lupta Aliaţilor împotriva Germaniei şi aliatelor acesteia. Dar şi eveniment plin de învăţăminte nu doar pentru polonezi, ci şi pentru alte popoare europene, în special cele ce au avut atingere cu URSS.

Cu acest prilej Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (USM) a organizat o Masă rotundă în care noi, istoricii, am adus un omagiu luptătorilor polonezi pentru libertate[1].

Fiind în Varşovia, nu am putut să nu mă interesez de acele monumente şi muzee care ţin vie memoria curajului, de care au dat dovadă locuitorii Varşoviei în lupta inegală cu ocupantul german. Astfel, am mers la Complexul Memorial „Insurecţia din Varşovia din 1944” care se află la intersecţia străzilor Długa şi Bonifraterska (piaţa Krasińskich). Complexul Memorial a fost dezvelit la 1 august 1989, în legătură cu aniversara a 45-a a declanşării Insurecţiei.

Muzeul Insurecţiei din Varşovia (1944).

Miercuri, 15 octombrie 2014, am mers pentru documentare în Muzeul Insurecţiei din Varşovia, situat pe strada Grzybowska, nr. 49.

Construirea unui astfel de muzeu nu a fost posibilă în perioada guvernării comuniste. Abia în 2002, Lech Kaczyński (1949-2010), ales primar al Varşoviei în 2002 (viitor preşedinte al Poloniei, 2005-2010), a promis că va întemeia acest muzeu. La edificarea Muzeului s-a lucrat 24 de ore din 24, în trei schimburi, şi la 31 iulie 2004, acest măreţ complex muzeal a fost deschis vizitatorilor[2].

Intrarea în Muzeu se face contra plată (14 zl pentru maturi; există reduceri la preţ pentru grupurile de vizitatori, pentru copii etc.; duminica intrarea este liberă). În plus, casieriţa întreabă dacă nu se doreşte vizionarea filmului documentar „Oraşul ruinelor” la preţul de 2 zl.

În interiorul casei de bilete sunt expuse pentru vânzare diverse cărţi, referitoare la Insurecţia din 1944 din Varşovia, dar şi la cel de-al Doilea Război Mondial în ansamblu. Între cărţile propuse pentru vânzare este şi cea semnată de istoricul englez Norman Davies „Varşovia: insurecţia din 1944”, publicată şi în limba română[3], prezentată deja pe acest blog[4].

La intrarea în Muzeu este un chioşc cu suvenire, broşuri etc., dar şi auto-ghizi în 21 de limbi ale lumii, inclusiv – rusă. Este permisă fotografierea gratuită a exponatelor.

Muzeul a fost conceput astfel ca să redea cât mai adecvat atmosfera acelor zile eroice, dar şi dramatice, ale insurgenţilor varşovieni. Logic, exponatele încep cu expunerea vizuală a unei hărţi care indică împărţirea teritorială a Poloniei în rezultatul tranzacţiei Hitler-Stalin din 23 august 1939. Urmează expoziţiile Muzeului, aranjate în ordine cronologică şi pe subiecte. Deoarece lupta polonezilor împotriva ocupaţiei naziste era dusă în condiţii de ilegalitate (subterană), Muzeul este prezentat în luminile becurilor electrice (în general – în Muzeu este întuneric, nicăieri nu pătrunde lumina soarelui). Au fost restabilite în mărime naturală ambuscadele, folosite de insurgenţi, au fost expuse armele folosite; în una din săli au fost expuse modele de tipografii sau utilaje de multiplicat ziare şi foi volante. Unul din elementele inedite ale Muzeului sunt foile de calendar, afişate pe pereţi şi destinate vizitatorilor. Foile de calendar încep cu 1 august şi se termină cu 2 octombrie 1944, iar pe verso este scris ce a avut loc în ziua respectivă a Insurecţiei.

În Muzeu sunt multe „nişe” în care sunt proiectate filme despre Insurecţie. La parter a fost expus şi avionul „B-24 Liberator” – mijlocul de transport cu care au fost lansate insurgenţilor muniţii, medicamente etc. Avionul a fost reconstruit pe baza celui doborât în timpul Insurecţiei, cu adăugirea detaliilor ce lipseau.

Sub sala avionului este o altă sală, în care au fost prezentate canalele existente în Varşovia în anii războiului şi care au fost folosite de insurgenţi în scopuri militare şi umanitare.

La etaj (noi am spune „etajul 2”) au fost aranjate câteva expoziţii tematice; sunt machete de morminte din acele zile de foc, săpate în condiţiile oraşului distrus de bombardamente sau salve de artilerie; este o secţie, întitulată „Poşta Poloniei” şi scrisori din zilele Insurecţiei; este expusă uniforma generalului de brigadă Antoni Chruściel (1896-1960) – unul din conducătorii militari ai Insurecţiei.

O secţie a Muzeului a fost consacrată „celeilalte Polonii”, adică polonezilor supuşi de voie bună sau de nevoie ocupantului sovietic. Am fost impresionat de două fotografii puse alături: cea a dictatorului Iosif Stalin şi cea a scriitoarei şi activistei comuniste, îndrăgostite (cel puţin aşa declara ea) de Stalin, Wanda Wasilewska[5]. Această femeie a jucat un rol deosebit de nefast în istoria subjugării Poloniei de către URSS şi sovietizării  Poloniei. Sala consacrată „Poloniei comuniste” este căptuşită cu pânză roşie; pe pereţi au fost expuse fotografiile activiştilor comunişti; tot acolo a fost scrisă fraza lui Iosif Stalin, referitoare la Insurecţia polonezilor din 1944: „Mne jali vaşih liudei, kotorîi prejdevremenno vstupili v boribu za Varşavu”, adică „Mi-i milă de oamenii voştri, care au intrat prematur în luptă pentru Varşovia”. Aşa a spus Stalin. A minţit ca de obicei. Lui nu i-a fost milă de nimeni, începând cu soţia sa Nadejda Alilueva, pe care a împuşcat-o, şi terminând cu milioanele de cetăţeni sovietici şi străini, nimiciţi fizic. Nu i-a fost milă nici de eroii din Varşovia, care nu au dorit nimic altceva decât libertate şi contribuţie concretă la cauza comună a Aliaţilor.

Muzeul Insurecţiei din Varşovia dispune şi de o sală pentru copii (Sala micului insurgent).

Grupuri mici de vizitatori, care au procurat bilete pentru filmul „Miasto Ruin” („Oraşul ruinelor”), intră într-o sală mică de cinema, primesc ochelari speciali întunecaţi şi vizionează un film documentar, turnat în anul 1945 de la bordul unui avion (cred – sovietic), care a traversat de-a lungul şi de-a latul ruinele Varşoviei, adică oraşului distrus la ordinul lui Hitler după încetarea ostilităţilor militare.

Muzeul Insurecţiei din Varşovia este mult mai mult decât un muzeu. Este un complex cultural, istoric, educativ. Grupuri de tineri vizitează Muzeul. Dar şi oameni în vârstă, polonezi şi străini. Parte componentă a Muzeului este şi Zidul Memoriei – un zid de 156 metri pe care au fost cioplite numele a peste 11 000 de militari ai Armatei Naţionale (Armia Krajowa). Aceşti oameni s-au jertfit pentru libertatea ţării lor.

Ei au creat nemurirea.

Veşnica lor pomenire!

21-22 octombrie 2014

anatol_petrencu@yahoo.com



[1] Vezi: http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=1455

[2] https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Insurec%C8%9Biei_din_Var%C8%99ovia

[3]Norman Davies. Varşovia: insurecţia din 1944, Bucureşti, Editura RAO, 2008, 860 p.

[4] http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=1453

[5] În fondurile Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova sunt toate operele publicate ale W. Wasilewska.

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva