Ne-a părăsit istoricul şi publicistul Gheorghe Cernea

Sâmbătă, 25 octombrie 2014, a fost condus pe ultimul drum istoricul şi publicistul Gheorghe Cernea. Ceva mai mult de un an în urmă, în aprilie 2013, Gh. Cernea împlinea 70 de ani. Cu acel prilej am redactat un scurt articol referitor la activitatea ştiinţifică şi publicistică a profesorului Gheorghe Cernea. Am scris atunci, repet acum: Gheorghe Cernea a fost un publicist foarte activ, a avut multe şi interesante studii, materiale, luări de poziţii etc.

Astfel, un articol necesar a fost consacrat domnitorului Ştefan cel Mare, prezentat de Gh. Cernea ca un conducător înţelept şi judecător drept („Literatura şi Arta” [LA], 2009, 2 iul.).Gh. Cernea a publicat mai multe studii bine documentate, referitoare la preliminariile anexării Basarabiei de către Rusia ţaristă (LA, 2011, 19 mai), la impactul anexării Basarabiei de către Rusia ţaristă asupra românilor basarabeni (LA, 2011, 2 aug.), la evoluţia populaţiei Basarabiei după 1812 (LA, 2011, 27 dec.), la caracterul administraţiei ruse în Basarabia (LA, 2012, 22 mart.) etc.

Istoricul Gh. Cernea a studiat fenomenele, desfăşurate dincolo de Prut, în epoca modernă, a cercetat în mod special figura domnitorului Alexandru Ioan Cuza, „una din marile personalităţi ale istoriei românilor din secolul al XIX-lea”. Autorul studiului a expus succint viaţa şi fapta domnitorului Principatelor româneşti, unite în 1859. A. I. Cuza, a subliniat Gh. Cernea, „a intrat în istoria românilor ca un simbol al Unirii de la 1859, ca domnitor drept şi apărător al ţărănimii. Unirea din 1859 a deschis calea spre independenţa de stat a României, spre unirea tuturor românilor într-un singur stat unitar, idealuri realizate în 1877 şi, respectiv, 1918”.

Referindu-se la problematica istorică a secolului XX, Gh. Cernea nu a putut trece cu vederea astfel de problemă-cheie cum a fost Unirea Basarabiei cu Patria-mamă România. Vom remarca articolele profesorului Gh. Cernea: „Apogeul ascensiunii naţionale: despre Unirea Basarabiei cu România”, LA, 2009, 29 nov.; „Proclamarea independenţei Basarabiei la 24 ianuarie 1918”, LA, 2011, 20 ian.; „Un fenomen definitoriu pentru dimensiunea naţională românească a Basarabiei. Unirea din 27 martie 1918”, LA, 2011, 24 martie şi altele, în care autorul a publicat, integral sau parţial,  documente, date statistice, a folosit memorii pentru a demonstra justeţea marelui act istoric din martie 1918 pentru românii basarabeni.

Istoricul Gh. Cernea a consacrat un amplu şi interesant studiu, în mare parte cu informaţii inedite, referitor la generalul Stan Poetaş (articolul se numeşte „Generalul Stan Poetaş – erou al Armatei Române în lupta pentru apărarea Basarabiei de hoardele comuniste”, LA, 2012, 2 aug.) Autorul a propus ca autorităţile de la Soroca să restabilească monumentul generalului Stan Poetaş, sculptură distrusă de sovietici după anexarea Basarabiei de către URSS. Gh. Cernea considera, pe bună dreptate, că restabilirea numitului monument „va fi un act de recunoştinţă faţă de Armata Română şi toţi acei ostaşi care au murit pentru apărarea libertăţii şi democraţiei în Basarabia”. Gh. Cernea a scos în evidenţă mari personalităţi ale basarabenilor („Pan Halippa ameninţat cu moartea”, LA, 2008, 27 mart.; „Ion Inculeţ – patriarh al Unirii Basarabiei cu România”, LA, 2008, 19 iul. etc.).

În centrul atenţiei profesorului Gh. Cernea au fost subiecte legate de raptul Basarabiei, nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa de către URSS în iunie 1940. Astfel, în articolul de proporţii „Cum au administrat ruşii Basarabia în 1940” (LA, 2008, 21 februarie) Gh. Cernea a publicat documente importante, referitoare la împărţirea administrativ-teritorială a RSSM, studiu actual pentru istoricii perioadei respective.

În publicistica sa dl Gh. Cernea a luat atitudine faţă de problemele actuale ale societăţii noastre, întotdeauna apărând consecvent interesul naţional. De exemplu, Gh. Cernea s-a pronunţat pentru întocmirea unei singure Liste a forţelor democratice pentru alegerea Parlamentului RM. În multe cazuri a luat apărarea colegilor săi istorici, în special – al istoricului şi prietenului dumnealui, domnului Anton Moraru, atacat în anumite organe de presă xenofobe.

Gh. Cernea a avut proiecte mari. Din câte cunosc, a adunat materiale referitoare la membrii Sfatului Ţării – originari din raionul Ialoveni, precum şi materiale referitoare la istoria satului Fântâna Albă. Moartea nemiloasă a întrerupt, însă, realizarea acestor (poate şi altor) proiecte ştiinţifice şi de mare interes public.

De morţi ori de bine, ori deloc. Istoricul Gh. Cernea a fost un om cu dăruire pentru alţii şi, probabil, mai puţin atent cu propria dumnealui sănătate.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească alături de toţi drepţii.

26 octombrie 2014

 

Comentariile nu sunt permise.