„Literatura şi Arta” la ceas aniversar

Săptămânalul „Literatura şi Arta” este mai mult decât ziar. Este o adevărată Universitate. Şi la propriu, şi la figurat.

La propriu: redactorul şef al săptămânalului, poetul şi scriitorul Nicolae Dabija, este Membru de Onoare al Academiei Române şi membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Nicolae Dabija este personalitatea care, săptămână după săptămână, în articolele de fond, ridică subiecte de cea mai importantă actualitate pentru R. Moldova. Pe paginile săptămânalului sunt publicate articole semnate de academicieni (dl Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei), dl academician Mihai Cimpoi, dl m. c. Anatol Ciobanu etc.), o pleiadă distinsă de profesori universitari, doctori habilitaţi (dl prof. Valeriu Dulgheru fiind cap de listă, dl prof. Anton Moraru, cel mai harnic istoric pe paginile săptămânalului „Literatura şi Arta”; dl prof. Gheorghe Baciu etc.), conferenţiari universitari, buni mânuitori ai scrisului ştiinţifico-publicistic (dl Iulius Popa, Bălţi, dl Ion Melniciuc, dl Mihai Morăraş etc.). Şi mulţi, mulţi alţii (scuzaţi că nu pot să-i remarc pe toţi). Dar întrebarea este: care Universitate se poate lăuda cu un corp academic şi profesoral mai consistent decât cel de la „Literatura şi Arta”?

Meditând asupra celor 60 de ani împliniţi de „Literatura şi Arta”, nu putem să nu recunoaştem că rolul publicaţiei în trezirea conştiinţei naţionale, în afirmarea identităţii româneşti a moldovenilor basarabeni (şi transnistreni) a fost unul determinat. Sunt convins: generaţia de cititori mai în vârstă cunoaşte ce poziţie militantă a ocupat săptămânalul „Literatura şi Arta” în 1994, atunci, când Legislativul majoritar agrarian a inclus în Legea fundamentală (Constituţia) Republicii Moldova un fals stalinist, cum că limba de stat al acestei republici ar fi, chipurile, „limba moldovenească”. Pe paginile săptămânalului „Literatura şi Arta”, apărut atunci doar în negru, au fost publicate zeci (poate sute) de articole în apărarea denumirii corecte a limbii noastre – limba română, – semnate de Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Nicolae Dabija, Andrei Strâmbeanu, Petru Cărare, de zeci de scriitori, oameni de ştiinţă, simpli cetăţeni ai Republicii Moldova. Astăzi, ce rost ar avea să arătăm cu degetul la cei, de care atunci a depins redactarea corectă a Constituţiei? Cu regret, falsul bolşevic rămâne în continuare şi înveninează viaţa noastră. Lipsa de curaj a celor ce au acceptat falsul stalinist, strecurat în Legea noastră fundamentală, s-a transformat într-un odios monument al prostiei umane. Dacă cineva s-ar apuca să scrie despre cele 10 mari gogomănii (prostii), comise de guvernarea Republicii Moldova de la proclamarea independenţei până astăzi, pe primul loc ar fi asta: în RM limba de stat este limba „moldovenească”.

Dar şi aşa, datorită (în primul rând) săptămânalului „Literatura şi Arta”, limba română este recunoscută de Academia de Ştiinţe a Moldovei, de sistemul nostru de învăţământ, de sistemul bancar, de instituţii şi firme etc. ca fiind denumirea corectă a limbii ce o vorbim.  

Săptămânalul „Literatura şi Arta” a apărat consecvent cauza românismului în RM, a promovat tineri scriitori, poeţi, publicişti. A prezentat evenimente de cultură, cărţi noi, personalităţi notorii basarabene.

Felicit colectivul săptămânalului „Literatura şi Arta”, îndrăgit de mii de cititori, doresc sănătate multă autorilor şi cititorilor, noi şi excelente materiale în viitor.

La mulţi ani, „Literatura şi Arta”!

9 octombrie 2014.

anatol_petrencu@yahoo. com

 

Comentariile nu sunt permise.