Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Pe data de 2 şi 3 octombrie 2014, Facultatea de Istorie şi Filozofie din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (USM) a organizat Conferinţa ştiinţifică naţională „Şcoală, educaţie, cercetare – de la restricţionări ideologice la valori democratice europene”.

În cadrul şedinţei de deschidere au luat cuvântul prof. univ., dr. hab. Gheorghe Ciocanu, rectorul USM, care a salutat iniţiativa Departamentului Istoria Românilor, Universală şi Arheologie de a pune în discuţie probleme stringente ale educaţiei şi cercetării în R. Moldova şi a pledat pentru obţinerea de noi performanţe în studii ştiinţifice şi educaţia tinerilor.

Domnia sa l-a prezentat pe conf. univ. dr. Florentin Palade, nou-numit în funcţia de pro-rector în probleme de ştiinţă. Dl F. Palade a îndemnat istoricii la realizarea unor noi studii referitoare la trecutul nostru, dar şi la personalităţi proeminente care a contribuit la progresul ştiinţei, Nicolae Donici fiind unul dintre ei.

Prezent la deschidere, conf. univ. dr. Igor Şarov, vice-ministru al Culturii, fost decan al facultăţii de Istorie şi Filozofie, a salutat, la rându-i pe profesorii şi studenţii prezenţi la eveniment.

Participanţii la Conferinţă au fost salutaţi din partea Academiei Naţionale de Poliţie „Ştefan cel Mare”, precum şi dl conf. univ. dr. Ion Gumenâi, decanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie. A urmat dl conf. univ. dr. Gheorghe Neagu, prorector al Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, dna conf. univ. dr. Ludmila Tihonov (Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, ULIM), dl dr. Oleg Bercu de la Universitatea de Stat „B. P. Haşdeu” din Cahul şi conf. univ. dr., dna Angela Lisnic, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău.

În încheiere, moderatorul şedinţei în plen, dl. prof. univ. dr. hab. Ion Eremia a dat citire unui mesaj de felicitare, trimis de dna conf. univ. dr. Svetlana Suveică, aflată în documentare în Occident.

A urmat şedinţa în plen. Primul vorbitor a fost prof. univ., dr. hab. dl Ion Niculiţă care a vorbit despre „Fondarea Universităţii de Stat din Moldova între opinii şi discuţii”. Este vorba de un amplu proiect de cercetare privind fondarea şi funcţionarea USM, proiect la care au fost atraşi mai mulţi colegi de la Facultatea de Istorie şi Filozofie, dl profesor I. Niculiţă fiind unul din ei. A vorbit despre ideea unui grup de iniţiativă de a întemeia o Universitate, ceea ce s-a realizat în anul 1946, prima promoţie având doar 320 de studenţi. Au fost atinse probleme ale predării în acei primi ani (obiectele se predau doar în limba rusă, nu doar chimia, de exemplu, ci şi limba latină, iar şedinţele de Catedra de Limbă „moldovenească” de asemenea erau desfăşurate în limba rusă).

După dl profesor Ion Niculiţă a vorbit dl Gheorghe Neagu de la Universitatea din Bălţi, domnia sa referindu-se la procesele de predare şi de studiere, realizate pe baza unor sondaje în rândul studenţilor (tema comunicării: „Calitatea formării profesionale iniţiale. Studiu de caz – Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi”). Între subiectele abordate a fost şi „Dacă sunt studenţii mulţumiţi de calitatea studiilor obţinute, de prelegerile profesorilor?”. M-am gândit: când oare cineva ne va întreba pe noi, profesorii, de calitatea însuşirii profesiilor de către studenţi?

Dna conf. univ. dr. Ludmila Tihonov a continuat şi a încheiat seria de comunicări în plen, vorbind despre „Implicaţiile politicului din Republica Moldova în procesul educaţiei istorice”.

A continuat lucrul pe ateliere. În atelierul „Istoria învăţământului, ştiinţei, instituţiilor de învăţământ. Depolitizarea şi dezideologizarea procesului educaţional şi de cercetare”, moderat de prof. univ. dr. hab. Valentin Tomuleţ s-a înscris cu comunicări (judecând după program) 12 istorici (pe data de 2 octombrie). Pe 3 octombrie, în acelaşi atelier, moderat de prof. univ., dr. hab. Constantin Solomon au fost prezentate 7 comunicări.

Al doilea atelier a avut genericul „Învăţământ şi educaţie în sistemul universitar şi preuniversitar – probleme, realizări, perspective europene”. În şedinţa din 2 octombrie, moderată de prof. univ., dr. hab. Pavel Cocârlă, au vorbit 7 autori. Pe data de 3 octombrie, în şedinţa moderată de autorul acestor rânduri, au vorbit 13 istorici.

Comunicările prezentate au fost diverse ca subiecte de cercetare, dar şi ca grad de pregătire: unele au prezentat studii deja încheiate, altele – au pus doar anumite probleme, care vor fi studiate în viitor şi se vor solda cu noi cunoştinţe. Au fost teme ce au stârnit polemici, între acestea – cum sunt scrise manualele de istorie pentru licee. Trebuie oare „eroizată” istoria românilor în manuale sau trebuie prezentate şi părţile negative ale trecutului nostru?

În şedinţa de încheiere a Conferinţei au fost formulate mai multe propuneri, sugestii pentru autorităţile R. Moldova, publicul larg ctitor, dar şi pentru cercetătorii trecutului poporului nostru.

Consider că Conferinţa şi-a atins scopul. Împărţirea timpului, rezervat fiecărui vorbitor, respectarea programului, a demonstrat seriozitate din partea organizatorilor şi a participanţilor la Conferinţă, a întărit disciplina şi respectul reciproc.

Felicitări organizatorilor Conferinţei ştiinţifice naţionale „Şcoală, educaţie, cercetare – de la restricţionări ideologice la valori democratice europene”.

8 octombrie 2014

anatol_petrencu@yahoo. com