Timişoara: vizită de documentare (1-3 decembrie 2014)

Rubrica: Pe urmele făuritorilor de nemurire

Cu prilejul împlinirii unui sfert de veac de la Revoluţia din decembrie 1989 din România, Fundaţia Alianţa Civică (preşedinte – Ana Blandiana), împreună cu Asociaţia „Memorialul Revoluţiei 16-22 decembrie din Timişoara” (preşedinte – Traian Orban; vicepreşedinte – Gino Rado), Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, cu susţinerea financiară a Consiliului Judeţean Timiş a organizat un Simpozion internaţional cu genericul „25 de ani după: ce am visat? Cum ne-am trezit?”.

În prima zi a Simpozionului organizatorii au decis să prezinte un şir de monumente, ridicate în memoria victimelor regimului comunist şi ai Revoluţiei din decembrie 1989 din Timişoara. Astfel, primul obiectiv vizitat a fost Monumentul Rezistenţei anticomuniste din Banat, care se află la intrarea în Pădurea verde. La intrarea în Complexul memorial, pe dreapta, este scris: „Şi aici ca pretutindeni în ţară, în vremea pustiirii sovieto-comuniste, au fost ucişi fii ai poporului român, luptători pentru apărarea fiinţei naţionale. Cinstiţi-le dăruirea şi jertfa, rodind-o în mâine”.

Monumentul are forma unui con, pe vârful căruia se află o cruce. De la baza conului spre cruce sunt câteva trepte, care se întrerup, apoi continuă (treptele) la baza crucii. Ceea ce ar însemna drumul omului spre eternitate, drum întrerupt nu de voinţa lui, dar care, până la urmă ajunge la Dumnezeu. Dl Teodor Stanca, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, filiala Timiş, a fost ghidul, care a povestit istoria Monumentului. Încă după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial regimul comunist a împuşcat oameni nevinovaţi, dar care nu acceptau comunismul. Ei erau aduşi în acest loc, fost poligon militar de trageri, şi aici erau împuşcaţi şi aruncaţi în gropi comune, fără a se ţine cont de numele celor ucişi. Astfel, aici zac zeci de oameni, numele cărora s-a pierdut. Iată de ce, anume în acest loc a şist ridicat acest monument. La baza monumentului sunt instalate plăci memoriale. Astfel, pe una din ele citim:

„Monumentul Rezistenţei anticomuniste din Banat. Ridicat prin grija Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, filiala Timiş, cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara în locul în care, începând cu anul 1949 au fost ucişi zeci din cei mai demni şi mai neînfricaţi luptători împotriva regimului comunisto-bolşevic pentru apărarea libertăţii, demnităţii şi fiinţei naţionale a poporului român.

Simbolizând mormântul „Celor fără de morminte”, monumentul omagiază pe toţi cei care au murit în confruntările cu forţele de securitate, în răscoalele ţărăneşti, în închisori, în lagăre, şi pe cei deportaţi.

Proiectant SC „Prodit” SRL. Arh. Şerban Sturdza, constructor: SC Saiftim SA (…)

ANNO DOMINI MMXIV”

Pe o altă placă, de la centru spre dreapta, au fost înveşnicite în granit versurile„Imn morţilor” de Radu Gyr:

„Morminte dragi, lumină vie,

Sporite-ntr-una an de an,

Noi v-auzim curgând sub glie

Ca un şuvoi subpământean.

 

Aţi luminat cu jertfe sfinte

Pământul, până-n temelii,

Căci arde ţara de morminte,

Cum arde cerul de făclii.

Morţi sfinţi în temniţi şi prigoane,

Morţi sfinţi în lupte şi furtuni,

Noi am făcut din voi icoane,

Şi vă purtăm pe frunţi cununi.

 

Nu plângem lacrimă de sânge,

Ci ne mândrim cu-atâţi eroi.

Ni! Neamul nostru nu vă plânge

Ci se cuminică prin voi.”

Pe următoarea placă e scris:

„Eroii martiri bănăţeni căzuţi în confruntările cu organele de represiune comuniste. Plăcile II-V. „Libertatea are chipul lui Dumnezeu”. Pentru libertate cu credinţă în Dumnezeu, din dragoste de Neam şi Ţară, au luptat şi au murit pentru noi vajnicii luptători ale căror nume le destinăm posterităţii”. Sunt trecute numele militanţilor anticomunişti din componenţa grupului colonel Ioan Uţă, grupului Blănaru-Ionescu, grupului Cireşan-Ghera-Dârloni. Astfel, împrejurul bazei conului sunt amplasate plăci comemorative cu numele celor omorâţi de encavediştii români[1]. O broşură mică, întitulată „Monumentul Rezistenţei anticomuniste din Banat” (autor – Teodor Stancu) este de un real folos pentru cei interesaţi de trecutul nostru nu prea îndepărtat.

Următorul popas l-am făcut la Cimitirul Eroilor din Calea Lipovei – Complexul „Memorialul Revoluţiei – Decembrie 1989”. La câţiva metri de la intrarea în cimitir se înalţă un zid din rânduri alb-negre pe care e scris „DECEMBRIE 1989”, iar la temelie arde Focul Sacru. Alături sunt şirurile de morminte-simbol. Asta pentru că în zilele Revoluţiei cadavrele celor omorâţi în confruntările cu forţele de ordine comuniste au dispărut, de aceea a fost luată decizia de a le instala un astfel de morminte[2].

Din acest loc mai pot fi observate (cel puţin) două monumente. Unul este cel austriac, numit „Victoria” şi care a fost dedicat „evenimentelor de la 1848-1849, ridicat în memoria victoriei trupelor austriece din garnizoana Timişoara asupra revoluţionarilor maghiari conduşi de generalul József Bem, care au asediat timp de 107 zile cetatea, în anul 1849.
Monumentul este conceput în stil neogotic, lucrat în piatră. Dezvelirea monumentului s-a făcut pe 17 ianuarie 1853. Iniţial a fost amplasat în faţa Primăriei Vechi în mijlocul Pieţei Libertăţii.
Arhitect: Josef Kranner, sculptor: Joseph Max”[3].

Un alt monument – o stelă din cărămizi de granit cenuşiu, ridicat în memoria ostaşilor Armatei Roşii. Pe partea din faţa monumentului este scris în limba rusă: „Vecinaia pamiati gheroiam pavşim v boiah za svobodu i nezavisimosti naşei Rodinî. 1945” [„Glorie eternă eroilor căzuţi în lupte pentru libertatea şi independenţa Patriei noastre. 1945”]. În preajmă sunt morminte comune pe care este scris în rusă: „Zdesi pokoiutsea zaşcitniki Sovietskoi rodinî” [„Aici se odihnesc apărătorii Patriei sovietice”], în română: „Eroi sovietici”, după care urmează numele celor îngropaţi. Mormintele sunt îngrijite.

(va urma)

8 decembrie 2014.

anatol_petrencu@yahoo.com

 



[1] Imaginea P1120533 JPG [din motive tehnice aici nu se publică] – A.P.

[2] Imaginile P1120539 JPG;  P1120542 JPG.

[3] http://www.banaterra.eu/romana/monumentul-militar-austriac-victoria-timisoara-cimitirul-eroilor; imaginea P1120544. JPG

Comentariile nu sunt permise.