APEL către cetăţenii Republicii Moldova

Pe data de 7 august 2019, în incinta Agenţiei Info Prim Neo (IPN) a avut loc conferinţa de presă, în care a fost lansat Apelul privind organizarea unui miting comemorativ pe data de 23 august a. c.

Conferinţa de presă a fost deschisă şi moderată de poetul, membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Nicolae Dabija.

Subsemnatul a dat citire Apelului, pe care îl publicăm mai jos.

În cadrul conferinţei de presă au venit cu informaţii şi atitudini la subiectul abordat istoricul Ion Negrei, dl Alecu Reniţă, ex-deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, dna Daniela Vacarciuc, istoric, dna Zinaida Boloboceanu, interpretă, dl Vasile Costiuc, preşedintele Partidului Democraţia Acasă.

Desfăşurarea conferinţei de presă vezi:

https://www.ipn.md/ro/conferinte

Tragedia noastră naţională (23 august 1939 – 24 august 1944)

Stimaţi concetăţeni,

La 23 august a. c. se vor împlini 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret, documente prin care cele două tiranii ale timpului – Germania nazistă și Uniunea Sovietică comunistă   și-au împărţit sferele de influență în Europa Centrală și de Sud-est. Între altele, în cârdăşia secretă sovieto-nazistă a fost vizată şi România. În linii generale, Pactul Molotov-Ribbentrop a aprins lumina verde în declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, cea mai mare și sângeroasă conflagraţie din istoria omenirii.

La 28 iunie 1940, în bună înţelegere cu Germana hitleristă, URSS a anexat Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, promovând în aceste teritorii politici represive împotriva populaţiei, organizând acțiuni de naționalizare, sovietizare, deznaționalizare, deportare etc.

În toiul operațiilor militare din cel de-al Doilea Război Mondial, pe data de 24 august 1944, URSS a reanexat teritoriile, ocupate în iunie 1940, reluând vechea politica criminală de represiune și deznaţionalizare, la care s-a adăugat forme noi de persecuție împotriva populației civile: înfometarea (1946-1947), deportarea în masă (1949, 1951) şi altele. Între 16 martie şi 23 august 1944, în teritoriile ocupate de sovietici, populaţia locală a fost constrânsă să hrănească militarii Armatei roşii, fapt ce a condus la o serioasă penurie de produse alimentare (în august 1944). Aflați sub ocupație militară străină, băştinaşii au fost mobilizaţi la munci forțate, primejdioase pentru viața şi sănătatea lor. În condiţii de bombardament aproape permanent, populația civilă a fost impusă să repare drumurile, să restabilească căile ferate, să curețe albia Prutului de „munţi de cadavre, ce împiedicau curgerea apei”. Conform Deciziei Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldoveneşti din 29 aprilie 1944, bărbaţi, femei şi copii din raioanele Orhei, Susleni, Criuleni, Bravicea au fost mobilizați la operațiunea de anihilare a minelor, instalate de trupele germane şi române în retragere. Oamenii erau impuşi să se prindă de mâini unul cu altul şi să meargă pe câmpul minat. În urma exploziilor, cei care călcau pe mine erau ucişi pe loc. Doar în raioanele Corneşti şi Ungheni, în urma acestei operațiuni, au murit sau au fost rănite 377 de persoane civile, basarabeni. Din „rațiuni umaniste”, cei grav răniți erau împuşcaţi de trupele NKVD, astfel fiind „eliberaţi” de chinuri.

În vara anului 1944, din preajma liniei frontului au fost evacuate 71 461 familii, care numărau în total 263 777 de persoane. Stăpâni în gospodăriile populației evacuate au devenit cei cu arma în mână. În general, în timpul operațiilor militare din primăvara-vara anului 1944, a avut mult de suferit întreaga populație din Basarabia.

În deceniile postbelice de stăpânire sovietică a Basarabiei, ziua de 24 august 1944, zi în care trupele sovietice au cucerit oraşul Chişinău și sovieticii au preluat controlul asupra întregului teritoriu dintre Prut și Nistru, era considerată de propaganda sovietică ca „ziua eliberării Moldovei de sub cotropitorii fascişti germano-români”, poziție la care s-au raliat și autoritățile RSS Moldovenești. În realitate, după această dată, în acest spațiu a fost restabilit regimul totalitar sovietic comunist, a fost reluat procesul de comunizare a teritoriului dintre Prut şi Nistru, de persecutare a valorilor naționale, de anihilare a tuturor valorilor democratice, a drepturilor și libertăților populației locale. Ziua de 24 august 1944 a pus începutul marii tragedii a basarabenilor, a pus începutul celei de-a două ocupaţii sovietice a teritoriului dintre Prut și Nistru, care, din păcate, cu concursul actualelor autorități, continuă și astăzi. Imediat după instalarea autorităților sovietice, Basarabia a devenit o zonă de livrare a cărnii de tun pentru front. În vara–toamna anului 1944, în Armata Roșie au fost mobilizați 265 281 bărbaţi, aceștia fiind trimiși în cele mai periculoase sectoare al frontului. Peste 50 000 din ei nu s-au mai întors acasă la familie. Un alt lot de bărbaţi, de regulă, de alte etnii (găgăuzi, ucraineni, rromi etc.), dar şi români, au fost trimişi la munci istovitoare la întreprinderile industriei grele din Federaţia Rusă sau la extras cărbune în minele din Donbass. De fapt, după 24 august 1944, întreaga populație a Basarabiei a cunoscut un adevărat dezastru politic, economic, social și uman.

În lumina celor expuse mai sus, formulăm firească întrebare: ce eveniment, ce fapt istoric de importanță națională intenționează să celebreze președintele Igor Dodon, în ziua de 24 august 2019, prin organizarea unor manifestări fastuoase, inclusiv a unui concert grandios în Piaţa Marii Adunări Naţionale? Răspunsul nostru este că prin organizarea acestor acțiuni necugetate Igor Dodon urmărește, pe de o parte, să ponegrească memoria miilor de basarabeni care au devenit victime ale administrației sovietice de ocupație și, pe de altă parte, dorește să proslăvească, să elogieze regimul sovietic care a fost instaurat în Basarabia după operațiile militare din vara anului 1944. 

În calitatea noastră de oameni de știință și cultură, profesori, cercetători în domeniul istoriei susținem că nu există niciun temei istoric, nemaivorbind de cel moral, ca în această zi să se organizeze manifestări propagandistice zgomotoase. La baza convingerii noastre stau documentele istorice, mărturiile martorilor oculari, precum și rezultatele cercetărilor istoricilor străini și locali. Îndemnăm autoritățile Republicii Moldova se renunțe la optica sovietică asupra semnificației zilei de 24 august 1944, să se abțină de la organizarea schow-urilor propagandistice și să se ralieze la valorile civilizației europene, care pun preț pe libertățile și drepturile omului. Vorbind la modul general, în ziua de 24 august 1944, basarabenii au fost privați de drepturile și libertățile fundamentale, populației dintre Prut și Nistru impunându-i-se modelul inuman sovietic de organizare socială și politică.

În legătură cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret, anunțăm convocarea și îndemnăm populația să participe, pe data de 23 august 2019, la un miting comemorativ, organizat în Scuarul Europei din Chişinău. Avem permisiunea autorităţilor locale.

Începutul la ora 12.00.

Comitetul de iniţiativă

 

Comentariile nu sunt permise.