Republica Moldova: 28 de ani de proclamarea independenței – ce are și ce nu are din ceea ce îi trebuie?

(răspuns la întrebările Agenţiei de ştiri APN) [1]

Republica Moldova (RM) şi-a proclamai independenţa de stat faţă de URSS la 27 august 1991. Foarte multă lume atunci a considerat că istoria noastră, cea de la 27 martie 1918, se va repeta, că va urma declaraţia de Unire cu România. Dar aceste speranţe s-au spulberat în timp. Conducerea RM nu a pus problema Unirii cu România prompt, deschis, acceptând susţinerea maselor. Dimpotrivă, preşedintele de atunci al RM, Mircea Snegur a declarat că el ne va spune când vom realiza reîntregirea. Pe de altă parte, la Bucureşti conducerea de vârf era realizată de dl Ion Iliescu, coleg de studii cu Mihail Gorbaciov, care a ezitat să pună tranşant problema Unirii. A urmat intrarea RM în componenţa Comunităţii Statelor Independente (CSI), în decembrie 1991, apoi faza militară a războiului ruso-moldav (martie-iulie 1992) care, între alte urmări nefaste, a avut şi descurajarea adepţilor Unirii. Una peste alta, problema a rămas deschisă până astăzi.

RM are trăsăturile unui stat. Există Parlament (puterea legislativă), Guvern şi Preşedinţie (puteri executive), Organele de justiţie (puterea judecătorească) şi Presa. Conform Constituţiei RM, sunt asigurate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, precum şi dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia. În linii mari, avem o Lege fundamentală (Constituţie) bună. Cu regret, articolul 13 conţine un fals stalinist: „limba de stat a RM este limba moldovenească…” asta în situaţia în care denumirea corectă a limbii este română. Un alt articol stipulează că „RM îşi proclamă neutralitatea sa permanentă” asta în situaţia în care pe teritoriul RM staţionează un contingent de forţe militare străine (ruse) şi forţe numite „pacificatoare” (de asemenea ruse).

Statul RM (mă refer la administraţii, judecători etc.) pare a fi suficient pentru el însuşi. Mai mult chiar, statul (cel puţin deocamdată) asigură salariaţii bugetari şi pensionarii, alte categorii de bugetari cu bani, în fond – asigură securitatea cetăţenilor, nu se bagă în sufletele omului, nu ne sâcâie. În fond, în RM se poate trăi şi există în lume state mult mai periculoase pentru viaţa ţi integritatea fizică a oamenilor.

Cu toate acestea, în RM nivelul de trai al populaţiei este cel mai jos în comparaţie cu alte state ale Europei. Organele de stat sunt compromise prin diverse scheme de corupţie, de protecţie, nepotism şi cumetrism etc. RM a devenit un stat de notorietate internaţională prin furtul miliardului de euro din băncile RM şi incapacitatea statului de a găsi banii furaţi şi făptaşii (pentru a-i trage la răspundere şi a evita pentru viitor astfel de crime).

Statul RM s-a făcut de ruşine atunci când a expulzat din RM profesorii turci, extrădându-i regimului despotic al lui Recep T. Erdoğan. Astfel, RM a trimis oameni nevinovaţi la chinuri groaznice sau poate chiar la moarte. Mare ruşine! Nu întâmplător CEDO a obligat RM să plătească despăgubiri financiare familiilor celor extrădaţi.

În încheiere cred că echilibrul stabilit în RM între adepţii aderării RM la Uniunea Europeană şi partizanii socialiştilor de supunere Rusiei se va menţine cu perspectiva creşterii adepţilor integrării europene. Va spori (vreau să cred) şi numărul aderenţilor Reîntregirii naţionale româneşti.

PS. Ieri, 27 august, la Căușeni, a avut loc o adunare solemnă, prilejuită de împlinirea a 28 de ani de la proclamarea Independenţei de Stat a RM. Iniţiatorul manifestaţiei a fost dl Sergiu Gogu, preşedintele interimar al raionului Căuşeni.

Adunarea a avut loc în incinta Cinematografului „Grigore Grigoriu”. La ea au luat parte veterani ai războiului ruso-moldav din 1992, originari din Căuşeni, reprezentanţi ai forţelor de ordine, veterani ai poliţiei, simpli cetăţeni.

Subsemnatul, am vorbit despre împlinirea a 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi de la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, precum şi despre condiţiile declarării Independenţei de Stat a Republicii Moldova.

Organizatorii au proiectat un film documentar despre războiul din 1992, regizor – Victor Bucătaru.

Au vorbit veteranii războiului ruso-moldav, i-au pomenit pe eroii decedaţi la datorie şi au spus despre problemele existente.

La manifestare a fost prezent domnul Octavian Grigoriu, fiul distinsului actor Grigore Grigoriu.

anatol_petrencu@yahoo.com

28.08.2019

 1. https://www.ipn.md/ro/anatol-petrencu-dupa-27-august-1991-multa-lume-a-7978_1067712.html#ixzz5xufywKHk