Conferința științifică „Pactul Molotov-Ribbentrop – verde pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial”

Centrul de Excelență Institutul de Istorie Socială „ProMemoria”, Institutul de Istorie, Chișinău, Academia Oamenilor de Știință din România (AOŞR), Asociația Istoricilor din Republica Moldova, Muzeul Național de Istorie a Moldovei au organizat miercuri, 21 august 2019 în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei, conferință științifică cu genericul „Pactul Molotov-Ribbentrop  - verde pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial” – manifestare științifică organizată cu prilejul împlinirii a 80 de ani din data semnării odiosului document.

Înainte de expunerea comunicărilor, organizatorii Conferinţei ştiinţifice au convocat o conferinţă de presă, susţinută de istoricii Ion Șișcanu, Ion Negrei şi Octavian Ţâcu, deputat, care au trasat principalele obiective ale Conferinţei. Avocatul Boris Druță a subliniat că în cazul Pactului Molotov-Ribbentrop a venit deja timpul ca şi avocaţii să se implice în problema existentă. Protoiereul mitrofor Petru Buburuz s-a referit la soarta mănăstirilor, bisericilor, preoţilor, dar şi enoriaşilor, aflaţi sub teascul ideologic, politic şi militar sovietic. Participanţii la conferinţa de presă au dat răspunsuri exhaustive la întrebările formulate de reprezentanţii mass-media, prezenţi la eveniment.

A urmat prezentarea comunicărilor propriu-zise. Moderatorii Conferinţei – prof. univ., dr. hab. Ion Șișcanu şi subsemnatul.

Primul a luat cuvântul prof. univ., dr. hab. Ion ȘIȘCANU, șef de secție, Institutul de Istorie, Chișinău. Tema comunicării: Pactul Molotov – Ribbentrop – declanșatorul celui de-al Doilea Război Mondial. Subsemnatul am vorbit despre Protocolul Adiţional Secret: aspecte istoriografice ale problemei (textul comunicării va fi publicat pe acest blog). A urmat la microfon dl dr. Octavian ȚÎCU, cercetător științific coordonator, Institutul de Istorie, Chișinău, deputat în Parlamentul Republicii Moldova cu tema Pactul Molotov – Ribbentrop între trecut și realitate.

Prof. univ., dr. hab. Nicolae ENCIU, director–adjunct,  Institutul de Istorie, Chișinău a vorbit despre „Actul de brigandaj al secolului XX”. Cu privire la aspectele morale ale semnării Tratatului de neagresiune sovieto-german din 23 august 1939. Dl Ion NEGREI, cercetător științific, Institutul de Istorie, Chișinău, a expus tema Materializarea punctului 3 al Protocolului adițional secret al Pactului Molotov-Ribbentrop. Dl dr. Mihai ȚURCANU, cercetător științific, Institutul de Istorie, Chișinău a prezentat subiectul Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele imediate ale acestuia pentru Basarabia reflectate în diplomația americană.

Tema politicilor bolşevice faţă de Biserică (în mod special – cea Ortodoxă) a fost abordată şi de părintele Viorel COJOCARU, preot-paroh,  Parohia ortodoxă „Biserica inimii tăcute”, Mitropolia Basarabiei; titlul comunicării: Consecințele ecleziastice ale Pactului Molotov – Ribbentrop.

Un vechi şi bun prieten al istoricilor basarabeni, conf. univ. dr. Marian ZIDARU, Universitatea „Andrei Șaguna” din Constanța,  România, a vorbit despre SOE, operaţia Iaşi-Chişinău şi lovitura de stat de la 23 august 1944. Publicistul, cercetătorul istoric Gheorghe MÂRZENCU, pe baza cercetărilor din arhive a prezentat comunicarea Distrugerea Chișinăului în timpul celui de –al Doilea Război Mondial (1941, 1944), completând discursul cu imagini de epocă.

După expunerea comunicărilor au început dezbaterile asupra subiectelor abordate. Au vorbit dl dr. Boris VOLOSATÂI, directorul Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi”, Chişinău (domnia sa a propus să redactăm o Adresare Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării din Republica Moldova ca în prima zi a anului de studii să fie expusă tema „Pactul Molotov-Ribbentrop şi urmările lui”). Dl dr. Anatol ŢĂRANU a formulat o întrebare, adresată dlui Octavian Ţăcu: cum a fost posibilă organizarea unei conferinţe a istoricilor ruşi consacrată evenimentelor din august 1944, în incinta Ambasadei Republicii Moldova de la Moscova la care nu au luat parte istorici moldoveni? Dl Gheorghe Sârbu din raionul Hânceşti a propus să muncim mai mult asupra subiectului Foametei din RSSM din anii 1946-1947.

A urmat discutarea şi aprobarea Rezoluţiei Conferinţei (textul documentului a fost prezentat de istoricul Ion Negrei). Rezoluţia a fost aprobată cu unanimitate de voturi.

La sfârşitul întrunirii organizatorii Conferinţei au prezentat câteva noi apariţii editoriale. Este vorba de volumul „Comunismul între utopie și delir. O istorie ilustrată a comunismului într-o altă abordare”, Chișinău, 2019, 524 p. de Alexandru-Horațiu FRIȘCU, carte despre utopia comunismului ajuns la putere în una din cele mai bogate ţări ale lumii, Rusia, despre nenumăratele crime ale bolşevicilor (masacre în masă, asasinate, otrăviri ale persoanelor incomode, tentative de export de revoluţie comunistă, foametea organizată etc., etc.).

E vorba despre volumul „Relaţiile sovieto-finlandeze (1918-1940), Cahul, 2018, semnatar prof. univ., dr. Ion Şişcanu (despre raporturile, deloc simple, între Finlanda şi URSS, ajunse la Războiul de Iarnă, 1939-1940).

Istoricul Ion Negrei a prezentat volumul Petre V. Cazacu. „Moldova dintre Prut şi Nistru. 1918-1928. Zece ani de la Unire”, Chişinău, Editura „Ştiinţa”, 2019, 290 p. şi „Revista de Istorie a Moldovei”, nr. 1-2 (117-118), ianuarie-iunie 2019.

Oaspetele Conferinţei Iuliu Laurian POPOVICI din Botoşani a vorbit despre poezia lirică patriotică românească.

La Conferinţă au participat peste 80 de persoane – istorici, muzeografi, profesori de istorie din universităţi şi instituţii preuniversitare, studenţi, masteranzi, public interesat de problemele de istorie a românilor. Între cei prezenţi în sală – membrul corespondent al săptămânalului „Literatura şi Arta”, poetul Nicolae Dabija, academicianul Gheorghe Baciu, cunoscut medic-legist, dar şi autor de studii istoriografice şi alţii.

Participanţii la Conferinţă au primit în dar cărţi şi reviste ale istoricilor (Ion Chirtoagă. Suntem urmaşii Romei. Pagini din istoria românilor, Chişinău, 2018, 320 p.; „Revista de Istorie a Moldovei”, nr. 1-2 (117-118), ianuarie-iunie 2019, dar şi din anii precedenţi etc.).

Cu prilejul zilei de naştere, istoricul Octavian Ţâcu a fost felicitat în plenul Conferinţei.

În încheiere, organizatorii Confeinţei ştiinţifice s-au adresat participanţilor să vină la mitingul comemorativ din 23 august, din Scuarul Europei, la ora 18.

 

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU, director, Centrul de Excelență Institutul de Istorie Socială „ProMemoria”, membru de onoare al AOŞR

25.08.2019

Comentariile nu sunt permise.