În cadrul Zilelor Filmului Polonez la Chişinău, duminică, 7 noiembrie 2015, a fost demonstrat filmul artistic „Varşovia 44”, regia şi scenariul aparţinând lui Jan Komasa.

Este vorba de expunerea cinematografică a unei pagini eroice, dar şi dramatice a celui de-al Doilea Război Mondial. Din septembrie 1939 până în septembrie 1944 Varşovia s-a aflat sub dominaţia Germaniei naziste. Ocupanţii germani şi-au aranjat, cu forţa armelor, un statut privilegiat, de stăpânitori. În film au fost prezentate câteva scene de acest fel: vagonul de tramvai a fost divizat în două – o parte spaţioasă pentru germani, alta, înghesuită, cu oameni pe dinafară – pentru polonezi. Sau scena dintr-un depozit de mărfuri, la care se angajase eroul filmului: ofiţerul german îl loveşte cu cravaşa peste faţă.

În vara anului 1944 situaţia militară a Germaniei devenise critică, dovadă fiind atentatul nereuşit împotriva lui Hitler, despre care conducerea Reichului nu făcuse secret, ceva mai devreme se deschisese Frontul II în Europa de Vest, iar pe Frontul de Est trupele sovietice au ajuns la Vistula, intrând în partea estică a Varşoviei (cartierul se numeşte Praga). Aceste împrejurări au determinat conducerea Poloniei, stabilită în Marea Britanie, să accepte propunerea de a răsturna regimul hitlerist din Varşovia şi, astfel – a ajuta Armata Roşie, aflată în ofensivă şi a contribui la victoria comună asupra Germaniei.

Scenaristul filmului demonstrează luarea deciziei conducerii Armiei Kraiowa (Armatei Ţării) din ilegalitate, dar subordonate Guvernului polonez, ce conducea de la Londra, de a se ridica cu armele în mâini împotriva garnizoanei militare germane şi a pune stăpânire pe oraş. Insurgenţii polonezi erau convinşi că sovieticii îi vor ajuta şi luptele vor dura 2-3 zile. În film sunt arătate primele victorii ale răsculaţilor: sunt ocupate câteva clădiri administrative, sunt eliberaţi oameni deţinuţi de germani, sunt luaţi prizonieri germani, este arătat entuziasmul primelor clipe de libertate.

Dar – surpriză pentru insurgenţi! Tancurile sovietice s-au oprit pe malul drept al Vistulei, iar germanii şi-au revenit din şoc. La ordinul lui Hitler garnizoana din Varşovia a fost susţinută de tancuri grele, de aviaţie etc., astfel începe masacrul locuitorilor Varşoviei. Fiind în condiţii inegale, o parte din insurgenţi au fost nevoiţi să se strecoare spre Oraşul Vechi, mergând prin canalizare (şi acest episod al răscoalei a fost arătat în film).

Un rol important l-a jucat Biserica Catolică, care a pus la dispoziţia luptătorilor polonezi, dar şi a miilor de răniţi civili, spaţii ale bisericilor, iar călugăriţele au acordat ajutorul posibil în acele condiţii deosebit de grele. Sunt impresionante scenele referitoare la spitalele improvizate, dar distruse de proiectilele germane; la un moment este arătată o movilă de cadavre…

În film sună replica unuia din locuitorii Varşoviei care considera că răscoala a fost o aventură, că nu trebuia pornită. Dar deciziile luate nu puteau fi revocate.

Ceea ce nu apare în film, dar ştim din alte surse istorice: dictatorul de la Kremlin putea acorda ajutor varşovienilor răsculaţi, dar nu a făcut-o. Asta pentru că insurecţia victorioasă a polonezilor nu intra în calculele lui Iosif Stalin. Asta ar fi însemnat recunoaşterea indirectă a Guvernului polonez, stabilit vremelnic la Londra. Sau Stalin venea în Polonia cu un guvern polonez prosovietic. După distrugerea aproape completă a Varşoviei, în octombrie 1944, trupele sovietice au intrat în ceea ce era cu câteva luni în urmă Varşovia.

Glorie veşnică eroilor polonezi, care au căzut pentru libertate!

Prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu

9 noiembrie 2015

anatol_petrencu@yahoo.com