Începând cu 6 noiembrie 2015, în cinematograful „Odeon” din Chişinău, se desfăşoară „Zilele filmului polonez”, organizate de Ambasada Poloniei în Republica Moldova şi Institutul Polonez din Bucureşti. Genericul peliculelor cinematografice poloneze este „Filme despre curaj”.

Primul film demonstrat se numeşte „Dumnezeii”. Înaintea demonstrării filmului, în faţa cinefililor din sală, Excelenţa sa domnul Ambasador al Poloniei în R. Moldova Artur Mihalski s-a adresat cu un cuvânt de deschidere. Domnia sa a menţionat că filmele prezentate în cadrul programului au fost turnate în 2014, au fost înalt apreciate de critica de specialitate şi de publicul larg. Iată că, prin demonstrarea acestor filme, Varşovia oferă şi cinefililor moldoveni posibilitatea de a admira creaţia artiştilor polonezi.

Filmul „Dumnezeii” are drept subiect elucidarea eforturilor profesorului Zbigniew Religa (1938-2009), medic care a realizat primul transplant de inimă în Polonia şi care a înfruntat un şir de greutăţi ale regimului comunist şi unele prejudecăţi ale societăţii poloneze din anii 80 ai secolului trecut.

A doua peliculă demonstrată se întitulează „Jack Strong”. Este pseudonimul colonelului polonez Ryszard Kukliński (1930-2004), un militar talentat, tatăl căruia a luptat în rândurile Mişcării de Rezistenţă poloneze şi a murit într-un lagăr de concentrare nazist.

Filmul începe cu o scenă referitoare la soarta lui Oleg Penikovski, militar sovietic care a furnizat informaţii secrete serviciilor speciale ale Marii Britanii şi SUA, descoperit de contraspionajul sovietic şi condamnat la moarte (în 1963). Autorii filmului (regizor şi scenarist Władysław Pasikowski) au acceptat una din versiunile executării lui Penikovski şi anume – aruncarea lui de viu în cuptorul arzând al unei uzine metalurgice, moment filmat şi folosit pentru înfricoşarea viitorilor spioni sovietici (adică şi lor li se poate aplica această măsură de groază în cazul în care vor trăda).

Ryszard Kukliński a fost un militar talentat, ofiţer de Stat major, antrenat în operaţiunea de anihilare a Primăverii de la Praga (august 1968), om în care atât conducerea militară poloneză, cât şi cea sovietică, a avut încredere deplină. În 1971 liderii comunişti ai Poloniei au provocat nemulţumirea maselor populare datorită politicii de scumpire a vieţii. Revoltele au cuprins centrele industriale şi maritime din nordul ţării. Autorităţile comuniste au aplicat forţele militare în înăbușirea nemulţumirilor, omorând peste 40 de muncitori şi rănind alte câteva sute. În film este arătată discuţia dintre Ryszard Kukliński şi un ofiţer care recunoaşte că a tras foc asupra oamenilor paşnici. Aceste fapte, completate cu informaţiile ultrasecrete ale militarilor sovietici, între care şi o posibilă intervenţie în Polonia, asemenea celei din Cehoslovacia, dar şi alte planuri ale Kremlinului, inclusiv realizarea unei ofensive în Europa Occidentală cu aplicarea armelor atomice, în rezultatul căreia ar fi putut suferi cel mai mult Polonia, îl fac pe Ryszard Kukliński să găsească posibilităţi de a anihila aceste perspective. De unul singur, fără a pretinde remunerare bănească sau de altfel, el decide să informeze conducerea SUA. Prin intermediul agenţilor CIA, din 1972 până în 1981, Ryszard Kukliński a transmis mii de documente secrete (35 000 de pagini) referitoare la diverse aspecte ale activităţii URSS în domeniul construcţiei militare, la aplicarea forţelor Organizaţiei Tratatului de la Varşovia în confruntarea cu Vestul, la caracteristicile tancului sovietic „T-72”, la sisteme de rachete etc. Sovieticii află că există scurgere de informaţii, începe vânătoarea „cârtiţei”. Ryszard Kukliński a fost nevoit să evadeze din Polonia comunistă, luând cu el soţia şi pe cei doi fii ai săi. Este arătat momentul emoţionant de trecere a frontierei polono-germane şi sosirea/stabilirea în SUA.

Dar lucrurile nu s-au terminat: unul din feciorii lui Ryszard Kukliński a fost ucis, iar în ziua când se împlinea un an de la decesul acestuia şi cel de-al doilea fecior este omorât într-un accident rutier. Ryszard Kukliński a primit una din cele mai înalte distincţii ale SUA şi CIA. În Polonia, însă, în 1984, în contumacie Ryszard Kukliński a fost condamnat la moarte; în 1995 instanţa judecătorească din Varşovia i-a scos condamnarea, afirmând că în condiţiile Războiului rece, Ryszard Kukliński a acţionat în interesul Poloniei.

Ryszard Kukliński a murit în februarie 2004, a fost înmormântat în SUA, iar în vara aceluiaşi an – adus în Polonia în înhumat în Cimitirul Militar din Varşovia[1].

Astăzi, 8 noiembrie, va fi demonstrat filmul „Varşovia 44”, peliculă ce redă în formă artistică evenimentele dramatice ale Insurecţiei varşovienilor împotriva naziştilor,  în vara anului 1944.

Prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu

8.XI.2015

anatol_petrencu@yahoo.com