Pe data de 11 ianuarie 2023, în format on-line, a avut loc ședința Comitetului de conducere a Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”.

            Din numele conducerii AIRM „Alexandru Moșanu” am felicitat colegii noștri care și-au sărbătorit zilele de naștere în ianuarie, până la ședință:

            Doamna Viorica Negrei (4 ianuarie) și doamna Eugenia Martea (6 ianuarie).

            La mulți ani!

            La ședință au fost prezenți membrii CC al AIRM „Alexandru Moșanu”: Crina Harea, Ion Negrei, Sergiu Gurin, Viorica Negrei, Viorel Cojocaru, Viorel Bolduma, Oleg Chisiliov și subsemnatul.

            În rezultatul schimbului de informații și opinii au fost luate următoarele decizii:

1. Pe data de 24 ianuarie, Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” cu partenerii va organiza o Conferință științifică consacrată împlinirii a 164 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Suntem la etapa alcătuirii programului.

Evenimentul va avea loc în Sala „Regina Maria”, USM, bloc central, parter. Conferința va începe la ora 13.00.

Responsabil de buna desfășurare a evenimentului – CC al AIRM „Alexandru Moșanu”.

Așteptăm sugestiile și propunerile membrilor AIRM „Alexandru Moșanu”.

Invităm istoricii de la Departamentul IRUA (USM), Institutul de Istorie (USM), colegii de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, profesorii de la instituțiile preuniversitare, presa, persoanele interesate.

2. Pe data de 24 februarie 2023 se va împlini un an de la declanșarea războiului agresiv al Rusiei împotriva statului suveran și independent Ucraina.

Cu acest prilej AIRM „Alexandru Moșanu” va organiza o Conferință științifică inter-universitară cu participare internațională consacrată evenimentelor din țara vecină.

Și-au anunțat deja participarea istorici din Ucraina. Suntem în așteptarea propunerilor din partea Dvs., istorici din RM și din România.

Vă vom ține la curent cu pregătirile Conferinței. Colegii care vor să participe cu comunicări, vă rugăm să ne trimiteți ofertele.

Responsabil de buna desfășurare a evenimentului – CC al AIRM „Alexandru Moșanu”.

3. Pe data de 27 martie 2023, Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” va organiza o Conferință științifică consacrată Unirii Basarabiei cu Patria-mamă România. Lucrăm asupra programului Conferinței. Vă vom ține la curent cu pregătirea evenimentului.

4. În parteneriat cu Episcopia sudului Basarabiei (Mitropolia Basarabiei), Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” va organiza Conferința științifico-practică „Centre episcopale în sudul Basarabiei. Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la înființarea Episcopiei Cetatea Albă – Ismail”, (responsabili de organizare – ÎP Veniamin, Cahul și părintele Viorel Cojocaru, Chișinău, membru al CC al AIRM „Alexandru Moșanu”).

5. În parteneriat cu Episcopia Bălți (Mitropolia Basarabiei), Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” va organiza Conferința științifico-practică „Episcopia Bălți – 100 de ani de la înființare”, (responsabili de organizare – ÎP Antonie, Bălți și părintele Viorel Cojocaru, Chișinău, membru al CC al AIRM „Alexandru Moșanu”).

Istoricii, interesați de subiectele abordate, vă rugăm să ne comunicați.

6. Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” va organiza un concurs de eseuri „Constituția României din 1923 – prima experiență de organizare constituțională a basarabenilor” și Conferința științifica „Constituția României – 100 de ani de la adoptare”.

   Prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu, președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu

 Anexe

Concursul de eseuri organizat de Asociația Istoricilor din Republica Moldova Alexandru Moșanu

Anul acesta – 2023 – se împlinesc 100 de ani de la adoptarea Constituției României (martie 1923). După 1918, în urma unirii Basarabiei și Bucovinei, precum și a românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș cu Regatul României, s-a simțit nevoia adoptării unui nou act constituțional prin care să fie statuat juridic, la nivel național și internațional, existența statului național unitar român și caracterul său indivizibil. Marea unire și reformele care au însoțit-o au produs profunde schimbări în plan politic, economic, social, cultural etc. Constituția din 1923 a confirmat cetățenilor români (bărbați de la vârsta de 21 de ani), fără deosebire de origine etnică, de limbă sau religie, dreptul la votul universal, egal, direct, obligatoriu și secret, a înlăturat o serie de privilegii politice decurgând din starea materială a cetățenilor și a proclamat drepturi și libertăți cetățenești specifice unui stat democratic: libertatea conștiinței, libertatea învățământului, libertatea presei, libertatea întrunirilor, libertatea de asociere etc.

Din viața politică a fost înlăturat orice element discriminatoriu. Regimul monarhiei constituționale din perioada 1918-1938 marchează, deocamdată, apogeul democrației în spațiul românesc. Beneficiile Constituției din 1923 au fost resimțite în egală măsură de toți cetățenii români.

 Cu ocazia centenară a Constituției din 1923 și întru fortificarea parcursului democratic și european al Republicii Moldova, Asociația Istoricilor din Republica Moldova Alexandru Moșanu organizează concursul de eseuri pentru elevii din instituțiile de învățământ preuniversitar (clasele IX-XII) cu genericul Constituția României din 1923 – prima experiență de organizare constituțională a basarabenilor

Participanților la concurs se propun următoarele subiecte:

1.       Regulamentul organizării ocârmuirii Basarabiei, aprobat în ședința Sfatului Țării din 28 noiembrie 1917. Proclamarea Republicii Democratice Moldovenești (2 decembrie 1917)

2.       Proiectul de Constituție al Republicii Democratice Moldovenești (24 ianuarie – 27 martie 1918)

3.       Proiectul de Constituție din perioada autonomiei administrative a Basarabiei în cadrul Regatului României (27 martie – 27 noiembrie 1918)

4.        Elaborarea și adoptarea Constituției României întregite (martie 1923)

5.       Regimul monarhiei constituționale din România din perioada interbelică (1918-1938)

Bibliografia recomandată:

1. Istoria Românilor. Vol. VIII. România întregită (1918-1940), București, Editura Enciclopedică, 2003.
2. Istoria Basarabiei de la începuturi până în 2003. Ediția a III-a, revăzută și adăugită. Coordonator: Ioan Scurtu, Editura Institutului Cultural Român, București, 2003.
3. Proiectul de Constituție a Basarabiei autonome elaborat de Comisia Constituțională a Sfatului Țării – în Patrimoniu. Revistă de lectură istorică, 1992, nr. 2, p. 144-156.
4. Valeriu Popovschi, Biroul de organizare a Sfatului Țării (27 octombrie – 21 noiembrie 1917. Republica Democratică Moldovenească (Formarea și evoluția. 1917-1918), Editura Academiei Române – Muzeul Brăilei Carol I, Editura Istros, București – Brăila, 2017.
5. Ștefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea națională din Basarabia din anii 1917-1918, Editura UNIVERSITAS, Chișinău, 1993.
6. Sfatul Țării. Documente. I. Procesele – verbale ale ședințelor în plen. Ediție de Ion Țurcanu, Editura Știința, 2016.

Conferință științifică (orientativ aprilie – mai 2023)

Constituția României din 1923 – 100 de ani de la adoptare

Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la adoptarea Constituției României din martie 1923, de organizat Conferință Științifică Constituția României din 1923 – prima experiență de organizare constituțională a basarabenilor

Altă formulare a temei Conferinței Parcursul politic al basarabenilor la începutul secolului al XX-lea: de la autocrația absolută la monarhia constituțională

Subiecte pentru Conferință:

1.      Regimul monarhic autocrat din Imperiul Rus

2.      Revoluția rusă din 1905-1907. Convocarea Dumei de Stat a Rusiei – prima tentativă de evadare din autocratism și de organizare democratică a societății ruse. Participarea basarabenilor la alegerile pentru I Dumă de Stat a Rusiei

3.      Activitatea deputaților basarabeni în Dumele (I, II, III și IV) de Stat ale Rusiei

4. Revoluția democratică din Rusia din Februarie 1917. Căderea autocrației și instaurarea regimului democratic

5.      Procesul politic democratic din Basarabia în primăvara – vara anului 1917

6.      Participarea basarabenilor la alegerile din Adunarea Constituantă a Rusiei

7.      Sfatul Țării (1917-1918) – primul parlament al populației dintre Prut și Nistru. Configurația politică, națională, socială și profesională a Sfatului Țării

8.      Proiectul de Constituție al Republicii Democratice Moldovenești (2 decembrie 1917- 27 martie 1918)

9.      Proiectul de Constituție al Basarabiei autonome în cadrul Regatului României (27 martie – 27 noiembrie 1918)

10.  Participarea basarabenilor la primele alegeri pentru Parlamentul României întregite

11.  Elaborarea și adoptarea Constituției a României întregite (martie 1923)

12.  Regimul monarhiei constituționale din România din perioada interbelică

13.  Formarea în raioanele din stânga Nistrului a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (12 octombrie 1924). Elaborarea și adoptarea Constituției RASSM

14.  Criza regimului democratic și instituționalizarea regimului de autoritate monarhică. Constituția României din 27 februarie 1938.