Pe data de 7 mai a.c., în incinta sălii în care a avut loc istorica decizie a Sfatului Țării de Unire a Basarabiei cu România (Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Chișinău, str. Alexei Mateevici, nr. 111), și-a desfășurat lucrările Conferința științifică cu tema „Alexandru Marghiloman, artizan al Unirii Basarabiei cu România – un destin în istorie”.

Prima parte a Conferinței a fost moderată de doamna doctor habilitat Liliana Condraticova, secretar general al Academiei de Științe a Moldovei și domnul doctor Marius-Adrian Nicoară, membru asociat al Academiei Oamenilor de Știință din România (Buzău).

Cuvinte de salut au fost rostite de doamna Irina Vlăduca Marghiloman, strănepoata lui Alexandru Marghiloman, cunoscută publicului larg pentru eforturile depuse în vederea promovării imaginii și memoriei străbunicului ei.

A vorbit apoi domnul Constantin Toma, primarul Municipiului Buzău[1], susținătorul și promotorul Istoriei Românilor, a istoriei locale, dar și a marilor personalități buzoiene, inclusiv Alexandru Marghiloman.

A continuat doamna Liliana Condraticova, care a vorbit despre lucrul asupra revistei Dialogica (supliment consacrat personalității Alexandru Marghiloman).

Domnul doctor Jipa Rotaru, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România, a salutat prezența și a pledat pentru reîntregirea Neamului Românesc[2].

Domnul conf. univ. dr. Sergiu Matveev, decanul Facultății de Istorie și Filosofie a USM, a vorbit despre momentele-cheie ale istoriei Românilor.

Cu cuvinte de salut s-au adresat participanților la Conferință doamna dr. Victoria Melnic, rector al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, domnul Mihai Silistraru, președintele Consiliului raional Ialoveni, doamna Valentina Casian, primarul orașului Strășeni, domnul Petru Hadârcă, directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu”, doamna Elena Pintilei, directoarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, doamna Florina Potârniche, directoarea Centrului Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman” din Buzău.

Subsemnatul am menționat că noi, istoricii din Republica Moldova, am organizat diverse conferințe consacrate Unirii Basarabiei cu România, inclusiv în această sală. Dar este pentru prima dată când vorbim despre personalitatea lui Alexandru Marghiloman, prim ministrul României care a fost în această sală și a ținut un discurs înainte de a începe ședința Sfatului Țării, apoi un altul – după numărarea voturilor. Este un bun început de studii, care vor cuprinde noi direcții, inclusiv despre rolul marilor proprietari în economia și politica Basarabiei, despre numiții „boieri” etc.

A fost înaintată propunerea de amplasare a unei plăci memoriale în sala unde a avut loc votarea Unirii Basarabiei cu România.

Domnul Petru Costin, cunoscut istoric și colecționar, a făcut o scurtă trecere în revistă a drapelelor istorice, expuse în sala Conferinței.

Doamna dr.-hab. Aliona Grati, redactor șef al revistei Dialogica, a vorbit despre munca depusă la publicarea numărului omagial Alexandru Marghiloman[3], un număr de excepție. La acest subiect au vorbit dr. Marius-Adrian Nicoară și dl Ștefan Davidescu, editorul revistei, președintele Fundației Institutului European pentru Cercetări Multidisciplinare, Buzău.

Participanții la Conferință au fost invitați pentru o fotografie de grup.

Aducem mulțumiri liceenilor care au dat curs invitației noastre, unii din ei – laureați ai concursului de eseuri, organizat de Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, profesorilor de istoriei din instituțiile preuniversitare, precum și studenților, masteranzilor și doctoranzilor, colegilor, tuturor celor care au asistat la eveniment.

După pauză au urmat trei sesiuni de comunicări.

În prima sesiune, prof. univ. dr. Jipa Rotaru a vorbit despre Eroism și jertfă la românii de peste Prut: Unirea Basarabiei cu România. Domnul Ion Negrei, vice-președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” a prezentat Cronica zilei de 27 martie 1918 de la Chișinău. Dl profesor Constantin Coman, inspectorul școlar județean Buzău, a vorbit despre Alexandru Marghiloman – model de sacrificiu politic asumat. Dl dr. Mircea Tănase, membru al Comisiei Române de Istorie Militară, a prezentat comunicarea Alexandru Averescu și Alexandru Marghiloman în complexul angrenaj al făuririi României Mari, iar dl dr. Viorel Gheorghe de la Inspectoratul școlar județean Buzău a expus tema Alexandru Marghiloman și pasiunile sale. Subsemnatul am evidențiat câteva aspecte istoriografice referitoare la Alexandru Marghiloman și Unirea Basarabiei cu România, text publicat în revista Dialogica, supliment[4].

În cadrul celei de-a doua sesiuni au fost expuse comunicările domnișoarei drd. Crina Harea, membru al Comitetului de conducere a Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (titlul comunicării Sacrificiul lui Alexandru Marghiloman pentru făurirea Statului Național Român), doamnei dr.-hab. Aliona Grati (titlul comunicării „Fiți bineveniți la noi în Chișinăul Românesc!” Regele Ferdinand și Regina Maria în capitala Basarabiei), domnului dr.-hab. Nicolae Enciu, Institutul de Istorie din cadrul Ministerului Educației și Cercetării (titlul comunicării Doctrina conservatoare în viziunea lui Alexandru Marghiloman). Ședința de comunicări a fost încheiată cu expunerea subiectului Portretele lui Alexandru Marghiloman în jurnalul de război al reginei Maria (1916-1918) de către dr. Alin Spânu, Facultatea de Istorie, Universitatea București și tema Alexandru Marghiloman – problema agrară, problema electorală de către dl Costică Vlad, Asociația națională a Cavalerilor Clio, Maia, București.

În cea de-a treia sesiune au vorbit dr. Dan Prisecariu de la Muzeul Militar Iași (tema comunicării Alexandru Marghiloman – „mantaua de vreme rea” a establishment-ului politic românesc în anii 1916-1918. Repere), drd Constantin Neagu (tema discursului Interferențe ale omului politic buzoian, Alexandru Marghiloman, cu mediul bisericesc ortodox și militar, în contextul actului istoric sfânt al Unirii Basarabiei cu România), doamna doctor Lavinia Dumitrașcu, Muzeul de Istorie din Constanța (tema comunicării Cu sufletul și fapta în slujba unității Neamului Românesc: Elena Alistar), conf. univ. dr. Ion Valer Xenofontov, Facultatea de Istorie și Filosofie, USM (tema expusă Elefterie Sinicliu, 1895-1979, membru al Sfatului Țării) și dl dr. Marius-Adrian Nicoară (tema prezentată: Alexandru Marghiloman – model de om de stat în România).

După expunerea comunicărilor au fost puse întrebări și expuse scurte comentarii.

Materialele Conferinței vor fi publicate într-un volum de studii.

Aduc sincere mulțumiri tuturor participanților la organizare și bună desfășurarea a Conferinței, fraților noștri de peste Prut, în special domnului primar Constantin Toma, doamnei Irina Vlăduca Marghiloman, colegilor istorici Jipa Rotaru, Marius Adrian Nicoară, doamnei Lavinia Dumitrașcu, celorlalți istorici din echipa domnului primar.

De asemenea sincere mulțumiri doamnelor Liliana Condraticov, Aliona Grati, domnișoarei Crina Harea, domnilor Ion Negrei, Oleg Chisiliov, Sergiu Gurin membri ai Comitetului de conducere a Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, dlui Cătălin Vacarciuc, tuturor celorlalți prieteni care au fost alături de noi.

Anatol Petrencu, președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”

10-11 mai 2022