Stimați colegi, Editura Lexon-Prim din Chișinău a scos de sub tipar cartea istoricului de la Ungheni Corneliu Prepeliță cu titlul menționat mai sus. Am avut onoarea să scriu o scurtă prefață, pe care o retipăresc mai jos.

PREFAȚĂ

Prin această carte, autorul, istoricul Corneliu Prepeliță, a acoperit un gol în istoriografia românească: dumnealui este primul cercetător care expune istoria înlăturării gardului de sârmă ghimpată de pe malul stâng al Prutului. Autorul cărții amintește cititorilor că acest gard de sârmă ghimpată a fost ridicat în 1940, după cotropirea Basarabiei de către URSS și impunerea de către sovietici a „frontierei” cu România. Este perfect adevărată afirmația istoricului Corneliu Prepeliță referitoare la sârma ghimpată în URSS: sovieticii au îngrădit cu ea toate lagărele din Imperiul Gulagului, toate pușcăriile, dar și frontierele URSS. Chiar și în anii războiului germano-sovietic, URSS fiind în alianță cu SUA și primind ajutor de la americani, i-a uimit pe ultimii cerându-le cât mai multă sârmă ghimpată. Autorul remarcă: sovieticii au avut un sistem sofisticat de pază a frontierelor URSS nu atât pentru depistarea intrărilor ilegale în Țara Sovietelor, cât pentru anihilarea oricărei tentative de a ieși clandestin din Imperiul răului.

Autorul scrie, pe bună dreptate: gardul de sârmă ghimpată între URSS și România socialistă a fost o absurditate: ambele țări aveau regimuri similare, erau „țări-surori”; totuși frica Kremlinului față de unitatea Neamului românesc a fost prezentă întotdeauna.

În anii liberalizării regimului sovietic (restructurării promovate de Mihail Gorbaciov), între alte revendicări populare a fost și cea legată de scoaterea gardului de sârmă ghimpată de la Prut. Corneliu Prepeliță scrie că primul efort, soldat cu succes a fost cel depus de Simion Platon, originar din Cahul, deputat în Sovietul Suprem al URSS, care în platforma sa electorală a promis să lichideze gardul respectiv pe porțiunea raionului Cahul.

Autorul cărții expune metodic eforturile depuse de personalități cunoscute în Republica Moldova  (ziariștii Constantin Tănase, Nicolae Roibu etc.), de deputatul Vasile Șoimaru, dar și de membrii Consiliului Raional Ungheni (CRU), unul din consilieri fiind chiar autorul acestei cărți. În pofida argumentelor convingătoare privind lichidarea gardului de sârmă ghimpată, totuși au existat forțe ce s-au opus deciziei luate de CRU din 25 octombrie 2007, timp în care demult nu mai exista URSS, iar Republica Moldova (RM) devenise stat independent față de fostul Imperiu sovietic (din 27 august 1991). Corneliu Prepeliță demonstrează eforturile depuse de oamenii de bună credință de a lichida acest simbol al totalitarismului sovietic, pe de o parte, dar și rezistența opusă de forțele reacționare, antinaționale în persoana Direcției teritoriale de control administrativ Ungheni, Serviciul de Grăniceri din RM, precum și președintele comunist al RM Vladimir Voronin. Autorul cărții expune procesele judiciare în care a fost atras CRU (la Curtea de Apel Bălți), discuțiile din cadrul Parlamentului RM, dezbaterile publice, organizate de Uniunea Jurnaliștilor (președinte Valeriu Saharneanu), eforturile depuse de deputatul Anatol Arhire, alte detalii interesante privind demolarea acestui simbol al stalinismului. Corneliu Prepeliță expune soluționarea acestei istorii: „La 9 ianuarie 2010, prim ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat a semnat dispoziția prin care solicita Serviciului de Grăniceri și, după caz, în comun cu autoritățile administrației publice locale, să asigure realizarea acțiunilor de lichidare a gardului de sârmă ghimpată de la hotarul R. Moldova cu România”. Astfel, guvernul RM a rezolvat pozitiv această problemă stânjenitoare pentru o democrație europeană.

Pentru realizarea acestui proiect important, dl Corneliu Prepeliță a utilizat documente din diverse arhive (raională, parlamentară etc.) presa timpului, propriile memorii. Autorul a introdus în textul lucrării fotografii ce completează cu succes narațiunea expusă, iar la sfârșitul cărții sunt publicate facsimile ale diverselor documente referitoare la subiect.

Ne exprimăm convingerea: cartea este de un real folos nu doar locuitorilor din raioanele RM de pe malul Prutului, ci tuturor celor ce se interesează de istoria actuală a republicii.

Felicitări autorului, domnului Corneliu Prepeliță, un harnic istoric ce servește cu devotament Muza Clio.

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU, membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România.