Să trăiţi, domnule General!

             Domnul general de divizie (r) Ion Costaş a împlinit vârsta de 70 de ani. Este un bun prilej pentru a-l felicita, ai dori mulţi ani cu rod şi sănătate, dar şi pentru a reaminti cititorilor rolul deosebit, realizat de dl general în edificarea statului independent Republica Moldova.

         Imperiile se destramă greu, deseori cu victime umane. A fost şi cazul Republicii Moldova. Kremlinul nu a privit indiferent despărţirea tânărului stat Republica Moldova de URSS. Liderii de atunci de la Moscova au găsit posibilităţi de a compromite un „divorţ civilizat”: ei au susţinut separatiştii de la Tiraspol, au implicat în procesele politice forţele militare (Armata a XIV-a a URSS) ca până la urmă să declanşeze un război sângeros împotriva poporului nostru.

            În acele clipe dramatice pentru noi, un rol deosebit în vederea apărării populaţiei paşnice, respectării integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, l-a avut generalul Ion Costaş, ministru de Interne, apoi – ministru al Apărării. I-a fost foarte greu să facă faţă sarcinii, impuse de destin: forţele militare naţionale erau în proces de constituire. Armata a 14-a rusă, stationată în Transnistria, s-a implicat nemijlocit, suţinând separatiştii din Transnistria în razboiul din 1990-1992 pentru integritatea R.Moldova.Forţele militare ale armatei ruse şi inamicul transnistrean au fost mai bine susţinuţi logistic, inclusiv datorită scurgerilor de informaţii din instituţiile Statului, din Parlament, în mod special. Din interviurile, oferite presei de către dl general Ion Costaş, dar mai ales din informaţiile, incluse în cartea autobiografică „Transnistria. 1989-1992. Cronica unui război „nedeclarat”, publicată la Bucureşti, Editura RAO, în 2012, ne convingem că factorul politic chişinăuian a jucat un rol negativ în acele timpuri grele (cu anumite excepţii): militarii noştri nu au fost susţinuţi prompt, fără rezerve, aşa cum cer condiţiile de război. Domnului general Ion Costaş i-a fost greu în acele momente istorice, dar el şi-a făcut cu cinste, demnitate şi eroism datoria de apărător al Patriei sale.

            Dl Ion Costaş a avut adversari puternici. Îi are şi acum. Pentru mine, cel puţin, nu este de mirare faptul că conducerea R. Moldova, din 1992 până azi, nu i-a conferit NICI O DISTINCŢIE pentru sacrificiul deosebit, făcut de domnul general în anii războiului ruso-moldav, pentru contribuţia substanţială la edificarea acestui stat, numit Republica Moldova. I-am spus-o domnului general, o repet: deocamdată la conducerea R. Moldova nu am avut oameni politici demni de a-l decora pe generalul Ion Costaş. Popularitatea domnului Ion Costaş este destul de mare, stima combatanţilor faţă de dl general este cunoscută. Cred că aceasta este distincţia cea mai importantă, oferită unui soldat al Patriei.

            Am observat un lucru. Oamenii sunt speriaţi de trecerea lor în Timp. Deseori încearcă să evite realitatea obiectivă. Parcă nu le vine a crede că au împlinit deja 50, 60, 70, 80 de ani. Eu m-am conformat acestei realităţi: da, timpul este veşnic, iar noi suntem trecători prin El. Important, cred, e să reuşim să facem ceva important pentru comunităţile în care trăim (familie, societate etc.). Dl general Ion Costaş a reuşit să facă multe: este mândru de feciorul şi fiica sa, a apărat cu demnitate Patria în clipele grele pentru aceasta, a întemeiat instituţii de stat (Poliţia, Armata naţională), a redactat cărţi şi articole de o incontestabilă valoare ştiinţifică. Dl Ion Costaş a adunat în jurul său prieteni deosebit de devotaţi, verificaţi în timp şi în situaţii critice, care sunt mult mai puternici decât adversarii săi. Cred că pentru domnul Ion Costaş încă nu a sosit momentul retragerii din viaţa societăţii. Iar în faţă avem exemplul americanului de 101 ani care candidează la un loc în Congresul SUA. Îi dorim succes americanului, iar domnului general Ion Costaş să-i ia exemplul: o viaţă lungă în continuare şi cu o implicare mai activă în viaţa publică de la noi.

            La mulţi ani, domnule General, cu sănătate şi noi realizări!

            Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU, preşedintele INIS „ProMemoria”

            22 februarie 2014

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva