Marţi, 19 aprilie 2016, în sala mică a Bibliotecii Municipale „B.P. Haşdeu” a avut loc şedinţa ordinară a Clubului Istoricilor din Republica Moldova (CIRM), la care au fost discutate două subiecte: probleme de studii genealogice şi lansarea volumului „Îndemn spre neuitare. Pagini din istoria Basarabiei. 1940-1949”, scrisă de doamna Anastasia Ambul-Balmuş.

La primul subiect al ordinei de zi a vorbit doctorul în istorie Viaceslav Stăvilă, cunoscut genealog, autor al multipli arbori genealogici. Dl V. Stăvilă a vorbit despre tradiţiile populare în care se aplică genealogia (deseori, înainte de a se căsători, tinerii sunt întrebaţi: „Tu de-a cui eşti?”, ceea ce înseamnă că părinţii fetei sau ai băiatului, rudele lor, se interesează din ce neam se trage celălalt. V. Stăvilă a vorbit, de asemenea, despre specificul cercetării genealogice în R. Moldova, a demonstrat mostre de arbore genealogic.

În faţa celor prezenţi a vorbit istoricul Mihai Adauge, autor al genealogiilor consătenilor săi, autorul arborelui genealogic al scriitorului Ion Druţă. Dl M. Adauge a vorbit despre specificul muncii istoricului, specializat în studii genealogice, a remarcat că preoţii care erau obligaţi să noteze actele de naştere, botez, cununie şi deces, în multe cazuri notau şi cauzele decesului (boala de care a suferit persoana decedată). Pe baza acestor informaţii se pot trage concluzii referitoare la bolile ce au însoţit neamuri în câteva generaţii, respectiv – pot fi mai uşor prevenite sau evitate anumite boli.

După comunicările expuse au fost puse întrebări, la care prezentatorii comunicărilor au dat răspunsuri exhaustive.

A urmat lansarea volumului semnat de doamna Anastasia Ambul-Balmuş. Volumul a fost publicat la Ploieşti acum o lună şi ceva în urmă. Cunoscutul om de cultură şi mare prieten al basarabenilor dl Constantin Manolache din Ploieşti a publicat un „Cuvânt înainte”, în care scrie cu o competenţă de invidiat drama basarabenilor, aflaţi sub ocupaţia sovietică. Dl C. Manolache a găsit cuvinte deosebite, prezentând cititorilor oraşul Cimişlia, apoi autoarea cărţii, după care a prezentat succint cartea propriu-zisă.

Cartea lansată are 11 compartimente. Primul este întitulat „Să legăm firele memoriei” şi inserează informaţii despre cum a fost scrisă cartea respectivă. În capitolul 2 – „1940. Ocuparea Basarabiei” sunt incluse mărturii, spicuite de autoarea cărţii de la martorii ce văzuse invadarea Basarabiei în iunie 1940. Urmează capitolul 3 „Primul val de deportări”, care include mărturii ale supravieţuitorilor deportării din noaptea de la 12 spre 13 iunie 1941. Cel de-al 4-lea capitol se referă la drama basarabenilor, atraşi în cel de-al Doilea Război Mondial („Anii de război. 1941-1944”). „Războiul s-a terminat, teroarea şi crimele continuă” – aşa se întitulează capitolul 5. Urmează capitolul 6 „Foametea”. Autoarea cărţii a spicuit din arhivele primăriilor din satele raionului Cimişlia informaţii referitoare la tragedia foametei din 1946-1947. Sunt arătate liste ce demonstrează că au murit de foame familii întregi. Sunt cutremurătoare documentele ce descriu cazurile de canibalism, aplicat de unii oameni ajunşi în pragul morţii şi demenţei. Toate acestea din cauza politicii regimului stalinist, care nu a permis acordarea ajutorului necesar. Victorioasă în cel de-al Doilea Război Mondial, cu armate de la Berlin la Vladivostok, URSS a considerat mai important să ofere 500 000 de tone de grâu Partidului Comunist Francez în scopuri electorale (Franţă nu fusese atinsă de secetă sau foamete).

Capitolul 7 „Colectivizarea. În Siberia sau în colhoz” este următorul subiect, abordat de dna Anastasia Ambul-Balmuş. Urmează capitolul 8 „Al doilea val de deportări” – mărturisiri despre ce li s-a întâmplat unor oameni ce au supravieţuit Gulagul: Galina Corniţei din Selemet, Petru Sofronovici din Batâr, Alexei Tocaru din Cimişlia etc. Capitolul 9 „Prigonirea credincioşilor”: despre prigonirea preoţilor şi enoriaşilor, închiderea abuzivă a lăcaşurilor sfinte, promovarea ateismului. Capitolul 10 se numeşte „O altă faţă a deznaţionalizării”, iar ultimul, al 11-lea se întitulează „Jafuri, deportări, arestări, înfometări, omoruri – baza succesului sovietic”.

Despre această realizarea frumoasă a doamnei Anastasia Ambul-Balmuş au vorbit: dl Gheorghe Răileanu, primarul oraşului Cimişlia, dna Parascovia Colţa din Cimişlia, profesorul universitar, dr. hab. Ion Buga, cunoscuta actriţă Ninela Caranfil (originară din raionul Cimişlia), dna Ana Cabac (de asemenea originară din Cimişlia) şi alţii.

Felicitări autoarei cărţii!

Anatol PETRENCU

21 aprilie 2016