Patru Organizaţii non-guvernamentale (ONG), declarate unioniste, au constituit un Super-ONG (sau federaţie a patru ONG-uri), numit „Sfatul Ţării-2”. Cele patru ONG-uri sunt: Forumul Democrat al Românilor din Moldova (FDRM)[1], condus de poetul şi scriitorul Nicolae Dabija, redactor-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta”; Asociaţia Veteranilor de Război (AVR 1992) „Tiras-Tighina”, în frunte cu Anatol Caraman, Asociaţia obştească „Credinţă Patriei”, lider – Ghenadie Cosovan şi Blocul Unităţii Naţionale (BUN), dirijat de Constantin Codreanu. La întrebarea „Ce este „Sfatul Ţării doi”?”, liderii formaţiunii răspund: „Este Forul tuturor unioniştilor din Republica Moldova”.

Sâmbătă, 24 aprilie 2016, în incinta Sălii, în care, la 27 martie 1918, membrii Sfatului Ţării au votat Unirea Basarabiei cu Patria-mamă România, a avut loc prima şedinţă a Sfatului Ţării-2, prezidat de cei patru lideri-fondatori ai Sfatului Ţării-2.

A fost interpretat Imnul „Deşteaptă-te, Române!”, urmat de alt Imn – „Limba noastră”. Poetul şi scriitorul Nicolae Dabija a prezentat auditoriului o informaţie despre reacţiile din presă şi din societate, referitoare la Congresul Sfatului Ţării-2 şi a Marşului Unioniştilor din 27 martie 2016. După care a fost făcut apelul membrilor Sfatului Ţării-2, 138 persoane, exact atâtea, câte erau în Sfatul Ţării din 1917-1918. A urmat alegerea şefilor de departamente şi anunţarea obiectivelor principale pentru fiecare departament (lista va fi publicată în „Literatura şi Arta”).

În privinţa modului de conducere a Sfatului Ţării-2 au fost formulate două propuneri. Prima, înaintată de dl Nicolae Dabija: Sfatul Ţării-2 să fie condus de un preşedinte şi cinci vice-preşedinţi. Cea de-a doua propunere, susţinută de dl Constantin Codreanu: la cei patru lideri-fondatori ai Sfatului Ţării-2 să fie înaintaţi încă câte unul din fiecare ONG-membru al Sfatului Ţării-2 (un birou din 8 persoane) plus încă o persoană din membrii Sfatului Ţării-2. Conducerea să se facă prin rotaţie.

Au început discuţiile. Unii membri ai Sfatului Ţării-2 au susţinut propunerea dlui Nicolae Dabija, alţii – pe cea a dlui Constantin Codreanu.

Subsemnatul am spus că divergenţele apărute s-au iscat din cauza lipsei unui Statut sau Regulament al Sfatului Ţării-2, care să fi fost discutat şi aprobat în prima şedinţă, iar pe baza acestui document să fi fost alese organele de conducere, inclusiv – şefii de departamente. Respectiv – să conducă în continuare cei patru până la elaborarea Statutului Sfatului Ţării-2 şi să alegem organele de conducere după aprobarea Statutului respectiv.

Totuşi, prin majoritate de voturi a fost aprobată propunerea dlui Nicolae Dabija. După care a fost votat preşedintele Sfatului Ţării-2, dl Nicolae Dabija şi vice-preşedinţii.

Ce ar fi de spus?

1. Este necesară elaborarea, discutarea şi aprobarea Statutului Sfatului Ţării-2. După care – înregistrarea acestui document la Ministerul Justiţiei din Republica Moldova.

2. Este deosebit de important elaborarea şi aprobarea unui Manifest (document-program) al Sfatului Ţării-2, în care să se explice clar obiectivele acestei organizaţii: reîntregirea naţională prin unirea Republicii Moldova în actualele ei frontiere de stat, recunoscute internaţional, cu România. Cu regret, deocamdată există o lipsă de unanimitate de opinii, referitoare la reîntregire, unii considerând că trebuie unite teritoriile doar până la Nistru, iar raioanele din stânga Nistrului să rămână CUI? Separatiştilor tiraspoleni, ucrainenilor, Federaţiei Ruse? Da cum rămâne cu Tighina şi împrejurimile ei, controlate de Tiraspol? Da cu românii transnistreni?

Sunt şi alte nuanţe, deosebit de sensibile. Iată de ce este nevoie de un text, discutat, aprobat, adus la cunoştinţa opiniei publice şi propagat în mase. Membrii Sfatului Ţării-2 trebuie să aibă unul şi acelaşi discurs (mesaj).

3. Noi, basarabenii, am ajuns în starea în care nu avem încredere în nimeni. Iată de ce, pentru a dobândi autoritate în societate, Sfatul Ţării-2 trebuie să promoveze transparenţa, onestitatea, sinceritatea.

4. O rugăminte la adresa liderilor Sfatului Ţării-2: şedinţele Sfatului Ţării-2 să fie bine pregătite: să fie anunţată din timp ordinea zilei, să fie difuzate (prin poşta electronică) proiectele de documente, care urmează a fi aprobate. Sfatul Ţării-2 nu trebuie transformat în club de discuţii sau cenaclu literar. Sfatul Ţării-2 este un organ lucrativ care trebuie să realizeze Unirea Republicii Moldova cu România în martie 2018.

Şi încă ceva: şi în cadrul şedinţei de sâmbătă s-a constatat că Unirea este un act eminamente POLITIC. Unul din conducătorii Sfatului Ţării-2 a declarat că „Noi vom determina partidele politice unioniste să promoveze scopurile noastre” (citat din memorie). Întrebarea este: CUM un ONG (sau câteva unite) pot influența unul sau câteva partide politice? Răspunsul este: NICICUM! Doar dacă membrii ONG intră în cadrul unui sau altui partid şi-l influenţează din interior.

5. În încheiere, mă gândesc la necesitatea a încă unui departament al Sfatului Ţării-2: Departamentul „Unirea Unioniştilor din Republica Moldova”. Ar avea mult de lucru.

În rest – Doamne ajută!

Anatol PETRENCU

25 aprilie 2016