60 de ani de la începutul Insurecţiei anticomuniste din Ungaria: Conferinţă ştiinţifică

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice
La 23 octombrie se vor împlini 60 de ani de la declanşarea Insurecţiei anticomuniste şi antisovietice din Ungaria. Cu acest prilej, pe data de 13 octombrie, Ministerul Culturii din Republica Moldova (RM), Ambasada Ungariei în RM, Universitatea de Stat din Moldova (USM) a organizat, în incinta USM, vernisarea unei expoziţii de fotografii „Revoluţia Maghiară din 1956”, expoziţia personală a scriitorului şi publicistului Boris Marian, precum şi Conferinţa ştiinţifică internaţională „Revoluţia maghiară din 1956. Ecourile şi impactul ei asupra RSS Moldoveneşti”.
La deschiderea Expoziţiei a vorbit doamna Monica Babuc, Ministru al Culturii al RM, ES dl Mátyás Szilágyi, Ambasadorul Ungariei în RM, alte persoane oficiale.
Lucrările Conferinţei s-au desfăşurat în sala Senatului USM. În faţa celor prezenţi – profesori universitari, studenţi, alte persoane interesate de subiectul abordat, – un cuvânt de salut l-a rostit dna Monica Babuc, Ministru al Culturii al RM, care, între altele, s-a adresat tinerilor cu îndemnul ca aceştia să cunoască istoria adevărată. Mesajul de salut din numele preşedintelui Academiei de Ştiinţe a RM l-a prezentat prof, univ., dr.-hab. Victor Ţvircun care a observat că Revoluţia Maghiară a impulsionat mişcarea disidentă din URSS. Apoi a vorbit ES dl Mátyás Szilágyi, Ambasadorul Ungariei în RM, care a menţionat că mama dumnealui avea 18 ani când s-a implicat în mişcarea protestatară a tineretului maghiar din 1956. Oficialul maghiar a vorbit despre rolul Postului de Radio „Europa Liberă”, care a încurajat protestatarii unguri şi a lansat promisiuni de acordare a ajutorului Occidental, dar care [promisiuni] nu au fost onorate. De aici şi marea dezamăgire a luptătorilor anticomunişti ai Ungariei. Excelenţa Sa consideră că actuala Conferinţă Ştiinţifică este primul pas spre realizarea unui proiect mai amplu, privind Insurecţia Maghiară din octombrie-noiembrie 1956.


În continuare a vorbit dl Ion Gumenâi, decanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a USM, care a salutat participanţii la Conferinţă din numele co-organizatorilor.
După mesajele de salut, a început activitatea în cadrul primului panel, întitulat „Revoluţia maghiară văzută de martorii oculari”, moderată de conf. univ. dr. Igor Caşu.
Primul vorbitor a fost dl György Fekete, preşedintele Academiei de Arte din Ungaria, veteran al Revoluţiei din Ungaria, care a vorbit despre acele evenimente de glorie, dar şi pline de tragism.
A urmat la cuvânt dl Boris Marian, scriitor care în 1956, fiind student la Kiev, din spusele dumnealui, a protestat împotriva intervenţiei militare sovietice în afacerile interne ale Ungariei, fapt pentru care a fost condamnat la ani grei de lagăre de muncă. Curajul dlui B. Marian a fost observat de conducerea Ungariei: i s-a decernat Ordinul Revoluţiei din 1956. În afara memoriilor, dl B. Marian a opinat că RM trebuie să rămână stat independent, a criticat Curentul Unionist de pe cele două maluri ale Prutului, dar şi tendinţa de integrare a RM în Uniunea Europeană (în opinia lui „UE este o altă URSS”) şi, cum că, dumnealui se consideră în continuare disident. „Disident” în RM, curios, nu?
În cadrul aceluiași panel a fost citit mesajul dnei Maria Wittner, participantă la Revoluţia din octombrie-noiembrie 1956. Autoarea consideră că frica, impusă de ocupantul sovietic şi de autorităţile comuniste maghiare, nu a fost depăşită nici astăzi; i-a remarcat pe trădătorii cauzei naţionale a maghiarilor, subliniind că „un criminal poate fi iertat mai uşor decât un trădător”.
După o scurtă pauză, au început lucrările celui de-al doilea panel, moderat de dl. dr. Octavian Ţâcu. În cadrul acestei şedinţe au fost prezentate trei comunicări: dna Dalia Báthory (Ungaria) a examinat „Presa şi istoriografia germană, referitoare la Revoluţia din 1956”, după care dl. dr. Marton Bekes (Ungaria) a expus subiectul „Pentru libertate şi independenţă – Revoluţia şi lupta pentru libertate a Ungariei în 1956”. Dl conf. univ. dr. Igor Caşu a vorbit despre „Reacţia populaţiei din RSS Moldovenească la Revoluţia Maghiară din 1956: percepţii sociale şi etnice”.
În cel de-al treilea panel, moderat de dl prof. univ., dr.-hab. Ion Eremia, şeful Departamentului Istoria Românilor, Universală şi Arheologie (USM) comunicările au fost prezentate de conf. univ. dr. Diana Dumitru („Reflectarea Revoluţiei Maghiare în emisiunile Postului de Radio „Europa Liberă” şi impactul acestora asupra opiniei publice din RSS Moldovenească”), subsemnatul am vorbit despre „Revoluţia Maghiară în presa sovietică a epocii” [textul comunicării va fi publicat pe blog], iar conf. univ. dr. Andrei Cuşco a expus subiectul „Revoluţia Maghiară din 1956 în context internaţional: privire de ansamblu şi câteva concluzii”.
În sfârşit, ultimul panel, cu genericul „Revoluţia Maghiară din 1956 reflectată în arhivele din Republica Moldova” a examinat două prezentări: dr. Ion Varta, Directorul general al Serviciului de Stat de Arhivă al RM, a vorbit despre documentele din arhivele noastre, care păstrează documente ce reflectă atitudinea oamenilor din RM faţă de cele ce se întâmpla în Ungaria. Discursul dlui I. Varta a fost continuat de dl Roman Dlujanschi, Director al Arhivei Organizaţiilor social-politice a RM.
Au urmat întrebări şi răspunsuri, precum şi comentarii la comunicările prezentate.
Conferinţa şi-a atins scopul. Sunt convins: există multe aspecte, deocamdată doar conturate, nu şi examinate de istoricii din RM (este vorba de Insurecţia din 1956 din Ungaria). Sunt convins că mai sunt cetăţeni ai RM care au participat la acele evenimente şi ar putea da mărturii inedite.
15 octombrie 2016.
anatol_petrencu@yahoo.com

Comentariile nu sunt permise.