Şedinţa ordinară a Clubului Istoricilor din RM (octombrie 2016): despre Monumentul celor trei martiri basarabeni

Pe data de 11 octombrie 2016, în incinta Bibliotecii Municipale „B. P. Haşdeu” a avut loc şedinţa ordinară a Clubului Istoricilor din Republica Moldova (CIRM). În discuţie: istoria ridicării şi demolării, apoi – cea a restabilirii Monumentului celor trei martiri basarabeni – Alexei Mateevici, Simeon Murafa şi Andrei Hodorogea.

Înainte de şedinţă, un grup de istorici a depus flori la Monumentul nominalizat, ridicat şi dezvelit luna trecută în Scuarul Catedralei Mitropoliei Chişinăului şi întregii Moldove.

În sala Bibliotecii, în faţa iubitorilor Muzei Clio, a vorbit dl Iurie Colesnic, care a scris despre acest monument în lucrările publicate[1] şi a moderat ceremonia de dezvelire a monumentului, restabilit şi dezvelit în septembrie 2016.

Scriitorul Iurie Colesnic a vorbit despre sfârşitul tragic al celor trei basarabeni, care au decedat în 1917: poetul Alexei Mateevici – fiind răpus e o boală grea, iar S. Murafa şi A. Hodorogea – fiind împuşcaţi de militari bolşevizaţi. Apoi a continuat cu expunerea istoriei apariţiei ideii de a  ridica un monument în memoria celor trei basarabeni. Resurse financiare au fost obţinute prin adunare de fonduri (o sumă modestă de bani), dar şi prin contribuţia esenţială a Societăţii „Cultul Eroilor” de la Bucureşti. În 1940, odată cu intrarea trupelor sovietice în România, monumentul a fost devastat, iar postamentul a fost dărâmat în anul 1962.

În încheiere, dl Iu. Colesnic a vorbit despre eforturile de restabilire a monumentului şi de redeschidere a lui.

În dezbateri au luat cuvântul prof. univ., dr.-hab. Gheorghe Baciu, medic legist, dl conf. univ. dr. Aurel Marinciuc, dl Alexandru Moraru, istoric, publicist.

O intervenţie deosebit de interesantă a avut-o doamna Maria Vieru-Işaev, care a studiat amănunţit viaţa şi moartea celor trei martiri ai Basarabiei, publicând un studiu valoros[2], şi care a continuat adunarea materialelor în arhivele din R. Moldova şi România,în biblioteci şi în arhivele familiilor descendenţilor celor trei basarabeni. Doamna Maria Vieru-Işaev a adus şi a prezentat imagini vechi cu chipurile celor trei martiri, fotografiaţi alături de prietenii şi de rudele lor. Dna Maria Vieru-Işaev a ţinut să amintească rolul important, ce l-a avut dl Vlad Bejan, basarabean, stabilit la Iaşi, fondatorul Asociaţiei „Ginta Latină”, care a insistat asupra restabilirii acestui monument.

În cadrul şedinţei au vorbit domnii Dumitru Godoroja, descendent al familiei Hodorogea, antreprenor, sponsor principal al actualului monument, amplasat în locul unde fusese ridicat cel din 1923, şi Iulian Rusanovschi, descendent al familiei Murafa, animator al restabilirii Monumentului „Apostolii Basarabiei Alexei Mateevici, Simeon Murafa şi Andrei Hodorogea” şi autor al broşurii despre Monument[3]. Iulian Rusanovschi aduce un omagiu regretatului arhitect şi etnolog Eugen Bâzgu (1956-2016), care a coordonat lucrările de reconstituire a Monumentului celor trei martiri, şi expune succint istoria monumentului.

La şedinţă au luat parte istorici, bibliotecari, tineri studioşi, dar şi oameni în etate. În încheiere, domnul Sandu Aristid-Cupcea a recitat poezia „Unora” de Alexei Mateevici.

Următoarea şedinţă a CIRM va avea loc în a doua marţi a lunii noiembrie 2016.

12 octombrie 2016.

anatol_petrencu @yahoo.com



[1] Iurie Colesnic. Doina dorurilor noastre. Itinerar-memorial liric, Chişinău, Editura «Literatura artistică”, 1990; Idem. Basarabia necunoscută, Chişinău, Editura Universitas, 1993, p. 86-87; Ibidem. Doina dorurilor noastre, Chişinău, Editura Museum, s.a., p. 168; Idem. Chişinăul din amintire, Chişinău, Editura Grafema Libris – Ulisse, 2016, p. 292-293.

[2] Maria Vieru-Işaev. Un monument dispărut din grădina Catedralei: „Apostolii Basarabiei Alexei Mateevici, Simeon Murafa şi Andrei Hodorogea”. În: Destin Românesc, 2008, nr. 2-3 (54), p. 228-245.

[3] Iulian Rusanovschi. Monumentul celor trei martiri basarabeni – Alexei Mateevici, Simeon Murafa, Andrei Hodorogea. 1923. Reconstituirea arhitecturală în baza imaginilor şi a documentelor de epocă, Chişinău, Editura „Cu drag”, 2016, 20 p.

Comentariile nu sunt permise.