Problema Tezaurului României de la Moscova

AVIZ

Acum 100 de ani, în 1916-1917, fiind îngrijorată de perspectivele războiului în care intrase la cererea Aliaţilor, conducerea României a decis să dea Rusiei la păstrare Tezaurul ţării. În baza unui Acord interguvernamental, la Moscova au fost trimise nu doar rezervele de aur ale Băncii Naţionale Române, ci şi bijuteriile Coroanei, obiecte de artă, colecţii private etc.

După încetarea războiului, Rusia (şi cea bolşevică, şi cea democratică) refuză să restituie României Tezaurul. Litigiul durează deja un secol, este unul specific, inedit în lume şi în istorie. Probleme legate de condiţiile trimiterii Tezaurului, motivele bolşevicilor de a nu restitui integral bogăţia României, alte subiecte ale acestei probleme vor fi discutate în cadrul şedinţei Clubului Istoricilor din Republica Moldova (CIRM), care va avea loc marţi, 17 ianuarie 2017, în incinta Bibliotecii Municipale „B. P. Haşdeu”, în Sala Germană.

Începutul la ora 16. Sunt invitaţi toţi doritorii.

Comitetul de conducerea al CIRM.

Şedinţa CIRM:

Pe data de 17 ianuarie 2017, în incinta Bibliotecii Municipale „B. P. Haşdeu”, şi-a desfăşurat şedinţa ordinară Clubul Istoricilor din Republica Moldova (CIRM). În faţa celor prezenţi – istorici de profesie, studenţi, liceeni, ziarişti, alte persoane interesate – a vorbit conf. univ. dr. Tudor Botin, autorul unui proiect de monument în memoria victimelor Foametei din RSSM, din anii 1946-1947. Autorul proiectului a explicat semnificaţia monumentului, a unor elemente ale compoziţiei, a răspuns la întrebări.

Vom aminti că, în cadrul Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”, cercetători ai fenomenului, în primul rând – conf. univ. dr. Lidia Pădureac, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, dar şi alţii, au studiat anumite aspecte ale problemei date, au publicat deja mai multe mărturii ale supravieţuitorilor Foametei şi studii ale tragicului fenomen. Din numele Programului de Stat am formulat o propunere de a ridica în Municipiul Chişinău un monument (un Memorial) în amintirea celor ce s-au stins cu zile, devenind victime ale unei politici demente, promovate de bolşevici.

După încheierea subiectului dat, am trecut la expunerea temei anunţate pentru şedinţa CIRM din 17 ianuarie 2017: „Tezaurul României de la Moscova”. Subsemnatul, am vorbit despre condiţiile în care se pomenise România la sfârşitul anului 1916 – începutul anului 1917, când o bună parte a ţării fusese cucerită de germani, austrieci şi bulgari, şi când conducerea României s-a retras la Iaşi. Odată cu retragerea Casei Regale, a Guvernului, a Parlamentului etc., a fost luată decizia de a retrage şi Tezaurul ţării. Ca mai apoi, conducerea României să decidă transmiterea, pe bază de acord interstatal, a Tezaurului, nu doar a rezervelor de aur ale Băncii Naţionale Române (monede de aur şi lingouri, 93,4 tone), ci şi alte valori deosebit de importante pentru istoria şi cultura neamului: arhive, cărţi vechi, odăjdii bisericeşti, tablouri ale unor pictori distinşi etc. Am expus evenimentele din 1917-1918 din Rusia, când în urma loviturii de stat din octombrie1917, la putere au venit bolşevicii, au confiscat tezaurul Rusiei, dar şi pe cel al României. Din 1918 până în prezent problema rămâne nesoluţionată. Sovieticii au făcut câteva retrocedări, dar nu şi aurul românesc.

La baza comunicării, alături de alte studii despre Tezaur, a fost pusă şi monografia domnului Marian Voicu „Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de o sută de ani”. O amplă recenzie a acestei cărţi va fi publicată pe acest blog.

18 ianuarie 2017

anatol@petrencu_ yahoo.com

Comentariile nu sunt permise.