Pe data de 28 aprilie 2017, în cadrul Universităţii Naţionale de Marină din Odesa, şi-a desfăşurat lucrările cea de-a VI-a Conferinţă ştiinţifică internaţională cu genericul „Sudul Ucrainei: dimensiuni etnice, istorice, lingvistice, culturale şi religioase”. Organizatoarea Conferinţei a fost Catedra de Studii ucrainene, discipline istorico-juridice şi filologice, în frunte cu prof. univ., dr. hab. Nicolai Mihailuţa.

În cadrul Conferinţei, la deschidere, au prezentat cuvinte de salut profesorul Serghei Rudenco, rectorul Universităţii Naţionale de Marină din Odesa, Constantin Rjepişevski, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei la Odesa, dl doctor habilitat în ştiinţe economice Emil Rapcea, Consulul general al României în Odesa ş.a.

A urmat Masa rotundă cu tema: „Procesele de decomunizare în ţările Euro-regiunii Dunărea de Jos: metode de realizare, experienţa, urmările…” Despre procesele de decomunizare în Ucraina a vorbit prof. univ., dr. hab., dna Alla Kiridon, colaboratoare la „Editura Enciclopedică” din Kiev. A urmat expunerea comunicării istoricilor O. Licenko şi L. Hoinaţka despre Memoria celui de-al Doilea Război Mondial: între ritual şi realitate.

Subsemnatul, am prezentat comunicarea „Republica Moldova pe calea decomunizării sau alergatul de loc”, în care am demonstrat că republica noastră se prezintă în faţa omenirii ca o rezervaţie a comunismului sovietic: sunt localităţi ce poartă numele liderilor bolşevici sau ai „eroilor” războiului civil din Rusia (Lenin, Ceapaevsk, Kotovsk etc.), s-au păstrat monumente din epoca comunistă (ridicate în cinstea lui Lenin, Lazo, Kotovski etc.), sau denumiri de străzi. Simbolica comunistă este pretutindeni în oraşele şi satele R. Moldova. Asemenea unui scrânciob, societatea moldovenească se dă ba spre decomunizare, ba spre re-comunizare (bolşevizare). De fapt, batem pasul pe loc.

Dl dr. Cosmin Budeancă, cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoriei Exilului Românesc (Bucureşti), a vorbit despre „Crimele comunismului din România şi investigaţiile arheologice speciale la IICCR/IICCMER (2006-2016)”. Comunicarea dlui Cosmin Budeancă a fost completată cu informaţiile expuse de dna Irina Hasnaş (Bucureşti), referitoare la descoperirea crimelor regimului comunist din România, dar şi despre îngrijirea parcurilor în condiţii de democraţie şi de totalitarism.

Dna dr. Tatiana Pastuşenko (Institutul de Istorie a Ucrainei, Kiev) a expus comunicarea „Sărbătorirea zilei Victoriei în Ucraina în contextul evenimentelor social-politice din anii 2013-2014. „Decomunizarea” sărbătorii ca încercare de revizuire a trecutului sovietic”.

Profesorul universitar, dr.-hab. Nicolai Mihailuţa, organizatorul şi coordonatorul Conferinţei, a vorbit despre „Decomunizarea în stil odesit: în trecut şi prezent”. Autorul a expus momente din anii 1941-1944, când Odesa s-a aflat sub controlul administraţiei civilo-militare române şi germane, şi când au fost luate măsuri de decomunizare a oraşului, după care a relatat procesul actual de decomunizare, realizat de forţele democratice ucrainene.

Discuţia a fost continuată de dl dr. Silviu Moldovan, şef serviciu cercetare în Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, care a vorbit despre atitudinea societăţii româneşti faţă de decomunizare şi despre decomunizare şi lupta cu corupţia.

După încheierea discuţiilor din cadrul Mesei rotunde, organizatorii Conferinţei au oferit invitaţilor posibilitatea de a prezenta recentele apariţii editoriale. Domnul dr. Vadim Guzun, ambasador şi istoric, originar din R. Moldova, prezent la Conferinţă, a vorbit despre recentele dumnealui publicaţii, inclusiv – în colaborare cu istorici din Ucraina[1].

Subsemnatul am expus cele trei volume ale „Arhivelor Memoriei”, elaborate în cadrul Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, 1940-1941, 1944-1953”[2].

Lucrările Conferinţei au continuat în secţiuni. Cea mai mare secţiune a întrunit 27 comunicări, având genericul „Istoria popoarelor şi etniilor din sudul Ucrainei în timpul imperiilor, totalitarismului şi democraţiei”. Între vorbitori a fost şi Radu Dan, doctorand la Universitatea de Stat din Moldova, care a expus comunicarea „Odesa în perioada administraţiei româneşti”. A fost o prezentare rezumativă a politicii promovate de autorităţile române în anii 1941-1944 în Odesa. Autorul comunicării nu a negat caracterul de ocupaţie al regimului antonescian, dar – totodată -, a analizat acţiunile anti-bolşevice ale Primăriei Odesa, precum şi normalizarea (pe cât a fost posibilă în timp de război) a vieţii orăşenilor şiactivităţii instituţiilor (şcoli, biserici, Universitatea, teatre etc.).

Cea de-a II-a secţie a întrunit specialişti din domeniul terminologiei ucrainene şi străine, împrumuturile lingvistice (11 comunicări). În cea de-a III-a secţiune, numită „Spiritualitatea, tradiţiile şi datinile ucrainenilor şi etniilor «învecinate»” (16 comunicări).

Problemele istoriei Bisericii creştine şi altor confesiuni religioase din sudul Ucrainei au fost examinate în cadrul celei de-a IV-a secţiuni (7 comunicări); cea de-a V-a secţiune a adunat specialişti în domeniul instituţiilor arhivistice, muzeelor şi expoziţiilor în păstrarea şi popularizarea moştenirii cultural-istorice (8 comunicări). Secţiunea a VI-a a avut genericul „Raporturi şi legături internaţionale, juridice, inter-regionale şi de frontiere” (11 comunicări).

Aşadar, Conferinţa ştiinţifică internaţională de la Universitatea Naţională de Marină din Odesa a fost un real succes al organizatorilor. O dovadă în plus este şi publicarea volumului materialelor Conferinţei[3].

Felicitări organizatorilor!

anatol_petrencu@yahoo.com

9 mai 2017.