Pe data de 10 mai 2017, în incinta Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, a avut loc şedinţa ordinară a Clubului Istoricilor din Republica Moldova (CIRM)[1]. Şedinţa a început cu lansarea volumului de memorii, semnate de dl Efim Şalin şi întitulate „Vremurile în care am trăit”[2]. Subsemnatul am evidenţiat paginile deosebit de importante ale cărţii, pagini, în care autorul, în calitate de martor, a scris despre evenimentele din primăvara-vara anului 1944, atunci când Frontul de est s-a oprit de-a curmezişul (est-vest) Basarabiei, când autorităţile militare sovietice i-au forţat pe locuitorii satelor din preajma Frontului să se evacueze în spatele acestuia, lăsând gospodăriile în voia sorţii. În august 1944, când s-au întors la casele şi ogoarele lor, oamenii au găsit casele sparte, fără uşi, fără ferestre, iar câmpurile rămăsese neprelucrate, pline de buruieni. În plus, se declanşase epidemia de tifos exantematic, care a secerat sute de vieţi omeneşti. Deosebit de memorabile sunt paginile cărţii, în care autorul a descris chinurile Foametei din 1946-1947: activiştii comunişti ai satului[3], încurajaţi şi susţinuţi de cei de la raion, au sechestrat toate rezervele alimentare ale oamenilor, provocând Foametea care a secerat sute de bărbaţi, femei, copii. Autorul povesteşte despre dispariţia oamenilor, despre atenţionarea ce i se făcuse de cei mari să nu meargă noaptea pe lângă garduri, ci prin mijlocul drumului (din frica de a nu fi prins şi omorât pentru mâncare). Sunt interesante paginile despre viaţa colhoznicilor: din lipsa de alimente erau nevoiţi să fure din bunurile colective, în unele cazuri fiind îndemnaţi chiar de preşedinţii colhozului. Cartea prezintă un document (o sursă) deosebit de important prin mesajul corect şi bogat, transmis Posterităţii.

În continuare a vorbit dl Trifan Miroliubov, preşedintele de onoare al Societăţii Ştiinţifice „Omul şi Universul”, care a accentuat importanţa mărturisirilor celor ce au supravieţuit Foametei. Apoi a luat cuvântul dl Efim Şalin. Domnia sa a vorbit despre ideea redactării memoriilor, adresate în primul rând copiilor dumnealui, dar care [memorii] prezintă interes mult mai larg, atât pentru publicul cititor, dar şi pentru ştiinţa istorică. Iată de ce, autorul s-a obligat să publice o ediţie nouă, corectată şi completată, a memoriilor.

Dl Alexandru Moraru, istoric, şef serviciu la Biblioteca Centrală a Bibliotecii Municipale „B. P. Haşdeu”, a prezentat cartea „Arhitectura fântânilor din Moldova” de Anatol Munteanu[4]. Între altele, dl Alexandru Moraru a spus: „…La prima vedere s-ar părea că fântâna este accesibilă tuturor, căci ce poate fi mai simplu ca apa pe care o utilizează în permanență omul, dar dincolo de această simplitate, autorul a intuit adevărata valoare a apei, cea de izvor al vieții. Mai mult ca atât, apa este furnizor de energie, de fantezie, de tradiție și de istorie, de legătură dintre generații, de eternitate umană”. Alexandru Moraru a menţionat, că autorul cărţii, încă în anii tinereţii, a colindat Basarabia, căutând izvoare, fântâni, meşteri fântânari, a studiat munca de săpare a fântânilor şi de amenajare a izvoarelor. Autorul cărţii, observă dl Alexandru Moraru, a făcut o clasificare a fântânilor în dependenţă de funcţiile lor: fântânile cu cumpănă, fântânile cu roată, cu scripete, cu manivelă, cu ciutură, cu funie, cu lanț etc. În încheiere, vorbitorul a spus: „Sigur, cartea-album, semnată de domnul Anatol Munteanu,  prezintă un interes deosebit atât pentru specialiști, cât şi pentru publicul larg”.

Subsemnatul am prezentat publicului cele trei volume, publicate de istoricii, angajaţi în Programul de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, 1940-1941, 1944-1953”[5]. Este rezultatul efortului depus de istoricii antrenaţi în Program, care în 2015-2016, au adunat mărturii de la deportaţii din RSSM, completate cu fotografii, documente din arhivele de stat sau de familie.

După lansările şi prezentările cărţilor nou-apărute membrii CIRM au discutat mişcările politice, desfăşurate în RM, în special – la Chişinău, provocate de 9 mai. Membrii CIRM au subliniat caracterul ostentativ al manifestărilor, organizate de unele partide politice din RM, în special – purtarea unor simboluri străine cetăţenilor RM – bicolorul negru-portocaliu al Federaţiei Ruse, drapele străine etc.

Membrii CIRM, prezenţi la şedinţa din 10 mai, au decis:

în condiţiile, în care autorităţile RM au dat dovadă de o neglijenţă totală faţă de promovarea la Chişinău a unor simboluri străine, au admis concerte cu interpreţi dubioşi,

în situaţia, în care atât partidele proeuropene (în special – cele declarate unioniste cu România), cât şi organizaţiile specializate din societatea civilă (ONG) nu au luat atitudine nici până la 9 mai 2017, nici după această zi,

a redacta Statutul şi Programul CIRM ca ONG de apărare şi de promovare a Adevărului istoric şi Demnităţii Naţionale în rândurile populaţiei RM.

anatol_petrencu@yahoo.com

17 mai 2017.