Pe data de 19 septembrie 2017, în incinta Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, a avut loc şedinţa ordinară a Clubului istoricilor din Republica Moldova (CIRM).

Ordinea de zi:

1. Despre condiţiile Unirii Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabiei) cu România (27 martie 1918).

2. Adresarea CIRM către Rada Centrală de la Kiev privind retragerea / revizuirea Legii educaţiei din Ucraina.

3. Diverse.

Dl Ion Negrei, istoric, Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe din Moldova, specialist notoriu în problematica Unirii Basarabiei cu România, a vorbit celor prezenţi despre premizele istorice ale Unirii, factorii interni şi externi, ce au favorizat reîntregirea Basarabiei cu Patria-mamă, România.

După expunerea subiectului, au fost puse mai multe întrebări, referitoare la rolul Armatei Române în asigurarea ordinei publice din Chişinău şi alte localităţi ale Basarabiei, la rolul loviturii de stat bolşevice din octombrie 1917, la învăţămintele trecutului pentru prezent etc.

Au urmat dezbateri la care au participat: academicianul Sergiu Chircă, care a atras atenţia asupra rolului militarilor moldoveni în procesele de renaştere naţională, a îndemnat istoricii să scrie broşuri, referitoare la anumite subiecte istorice, chiar dumnealui prezentând un model în acest sens[1]. Dl Alexandru Moraru a vorbit foarte emotiv despre bunelul dumnealui, care a activat în Zemstva (organ de conducere locală) de la Orhei şi care la 25 martie 1918 a pledat pentru Unirea Basarabiei cu România (ulterior a fost arestat de bolşevici şi împuşcat). Dna Daniela Buga a vorbit despre sporirea conştiinţei naţionale la militarii moldoveni, la dorinţa lor expresă de a reîntregi Neamul românesc. Au vorbit, de asemenea, dnii Mihai Chişcă de la Orhei, Alecu Reniţă, Vlad Caragea, Nicolae Negru şi alţii.

La şedinţă a fost prezent conf. univ. dr. Virgiliu Pâslariuc, consultant ştiinţific al dnei Maia Sandu, preşedinta PAS. El a explicat sensul declaraţiei dnei Maia Sandu din 10 septembrie 2017 şi a răspuns la un şir de întrebări.

Concluzia primul subiect abordat: Unirea Basarabiei cu România nu a fost unul impus de nimeni, ci a fost o exprimare liberă, nesilită de nimeni, a deputaţilor Parlamentului Basarabiei, Sfatul Ţării, organ legislativ, format legitim, conform uzanţelor timpului.

La cel de-al doilea subiect de pe ordinea de zi, după prezentarea situaţiei în învăţământul din Ucraina, în lumina noii Legi a educaţiei, aprobate de Rada Centrală de la Kiev, a fost votat următorul Apel:

Clubul Istoricilor din Republica Moldova (CIRM)

APEL

către Rada Centrală a Ucrainei

Stimaţi Deputaţi,

Noi, membrii CIRM, întruniţi în şedinţa ordinară a Clubului, pe data de 19 septembrie 2017 (Biblioteca Municipală „B. P. Haşdeu” din Chişinău), am discutat aspecte din noua Legea a educaţiei, adoptată de către Rada Centrală a Ucrainei. Am constatat, că art. 7 al noii Legi prevede că educaţia tinerilor se va realiza doar în limba ucraineană. Legea permite popoarelor băştinaşe sau grupurilor etnice să studieze în limba maternă, în instituţii paralele cu cele ale Statului Ucraina. Considerăm că Legea introduce o discriminare evidentă între cetăţenii ucraineni şi alţi cetăţeni, tot ucraineni, dar de alte origini etnice.

În ceea ce ne priveşte, amintim: românii din Ucraina (unii îşi zic „moldoveni”) nu au venit de nicăieri pe teritoriile, populate de ei. Aşa au fost vicisitudinile timpurilor, când state mai puternice decât România au răpit teritorii cu populaţia băştinaşă. Românii din Ucraina sunt băştinaşi ai locurilor pe care trăiesc, respectiv ei au dreptul la instruire în limba română, începând cu grădinițele de copii şi terminând cu universităţi. Bineînţeles, ei trebuie să însuşească limba de stat a Ucrainei ca limbă oficială a Statului.

Amintim că în Republica Moldova comunitatea ucrainenilor se situează pe primul loc după populaţia majoritară română (unii continuă să se numească „moldoveni”). În R. Moldova nu există restricţii în ceea ce priveşte limba de instruire, avem instituţii de toate gradele, inclusiv – licee cu predarea în limba ucraineană.

Ştim situaţia deosebit de gravă în care se află astăzi Ucraina (Federaţia Rusă a anexat Crimeea şi susţine deschis regimurile separatiste din Doneţk şi Luhansk). Noi, cei din R. Moldova, am cunoscut nu din auzite politicile imperiale ruse de separare a teritoriilor statelor independente. Suntem convinşi: ca niciodată în trecut, Ucraina are nevoie de cât mai mulţi prieteni şi susţinători ai integrităţii ei teritoriale.

Cu regret, noua Lege a educaţiei din Ucraina, ne descurajează şi ne obligă să facem tot ce e posibil pentru a ne solidariza cu consângenii noştri români din Ucraina.

Aprobată cu unanimitate de voturi.

Chişinău, 19 septembrie 2017.

Documentul va fi trimis Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova şi dat publicităţii.

La „Diverse” au fost discutate mai multe subiecte, legate de extinderea CIRM şi activitatea acestuia pentru viitorii ani. Între altele, dna Daniela Buga a propus să alcătuim un plan de acţiuni, numit „La o sută de ani de la Unire – o sută de manifestări culturale şi ştiinţifice”. În timpul cel mai apropiat vom elabora acest program, îl vom expune publicului şi-l vom realiza.

20.09.2017.

anatol_petrencu@yahoo.com