Pe data de 8 şi 9 septembrie 2017, în localitatea Maia Catargi, judeţul Ialomiţa, România, şi-a desfăşurat lucrările Sesiunea comună (a XIII-a ediţie Maia şi a V-a Art-Emis) de comunicări ştiinţifice, având genericul „Retrăiri istorice în veacul XXI. Tematica sesiunii a cuprins următoarele teme istorice majore: „140 de ani de la proclamarea Independenţei României”, „100 de ani de la eroicele bătălii din vara anului 1917” şi „70 de ani de la catastrofa Armatei Române de la Stalingrad”. Organizatorii Sesiunii au fost Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOŞR), Filiala Maia Catargi a Asociaţiei Naţionale a Cavalerilor de Clio şi Asociaţia Atr-Emis. Manifestarea ştiinţifică a fost susţinută de Consiliul Judeţean Ialomiţa, parteneri ai organizării Sesiunii fiind Biblioteca Maia şi asociaţia Culturală Apollon.

După Tedeumul, oficiat în Biserica localităţii, dl prof. univ. dr. Jipa Rotaru, membru al AOŞR, preşedintele Filialei Maia Catargi a Asociaţiei Naţionale a Cavalerilor de Clio a deschis lucrările Sesiunii.

Sesiunea a debutat cu lansarea şi prezentarea cărţilor, publicate recent. Prof. univ. dr. Jipa Rotaru a vorbit despre nou-apărutul volum „Retrăiri istorice în veacul XXI”, volumul X[1], cu studii, axate împlinirii a o sută de ani de la intrarea României în Războiul de întregire naţională şi a 75 de ani de la intrarea în Războiul de reîntregire naţională. Fiecare participant la Sesiunea de comunicări a primit câte un exemplar de carte.

Conf. univ. dr. Vasile Şoimaru (Chişinău) a prezentat publicului un şir de cărţi, publicate la Chişinău în cadrul programului „Românii din jurul României” (coordonator – dr. Vasile Şoimaru). Este vorba de volumul „Stalingrad – istoria unei armate sacrificate: Armata a III-a Română”, autori: prof. univ. dr. Jupa Rotaru şi prof. univ. dr. Cornel Carp. Apoi dl Vasile Şoimaru a vorbit despre primul volum al antologiei „Basarabia – pământ strămoşesc”, editor şi redactor ştiinţific dr. Mihai Taşcă (Colecţia „O sută de cărţi despre Basarabia la o sută de ani de la Marea Unire”).

Istoricul şi arhivistul Alexandru Moraru a vorbit despre broşura semnată de Vasile Stoica „Basarabia”, publicată la New York, în 1919, descoperită de dl A. Moraru în colecţia de carte rară a Bibliotecii „B. P. Haşdeu” de la Chişinău. Textul a fost tradus în română şi publicat „în oglindă” (română-engleză) în broşură.

Apoi, într-o atmosferă solemnă, organizatorii Sesiunii au înmânat însemnele specifice noilor membri ai Asociaţiei Naţionale a Cavalerilor de Clio, iar preşedintele Academiei Art-Emis, dl Ion Măldărescu, a oferit câteva plachete „Honoris Causa Art Emis Academy 2017”.

Comunicările ştiinţifice au fost expuse în plen. În prima zi au avut loc trei şedinţe. În prima, moderată de prof. univ. dr. Ioan Scurtu, membru al AOŞR şi dr. Alin Spânu au fost prezentate opt comunicări. Astfel, col. (r.), prof. univ. dr. Octavian Burcin a vorbit despre „Contribuţia ţărănimii la cucerirea independenţei de stat a României (1877-1878)”, col. (r.), dr. Dan Prisăcaru a expus comunicarea „Iaşi – capitală de război. 1916-1918. Dezastrul şi regăsirea speranţei”. Participanţii la Sesiune au ascultat cu un interes deosebit comunicarea dlui prof. univ. dr. Dumitru Preda „Bătălia de la Mărăşeşti, reacţii internaţionale. Unele învăţăminte pentru prezent”.

În cea de-a doua şedinţă au fost incluse zece comunicări, referitoare atât la subiecte consacrte Primului Război Mondial, cât şi celui de-al Doilea Război Mondial. Astfel, comandor (r.), prof. univ. dr. Jipa Rotaru, membru al AOŞR, a prezentat comunicarea „La Mărăşeşti trebuia sa moară sau să învingă poporul român” (Mareşal Ion Antonescu)”. Lector universitar dr. Florian Bichir a vorbit despre „Misiunea Ortodoxă în Transnistria (1941-1944)”, iar prof. univ. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu a expus tema „Cotul Donului: eroism, jertfă şi trădare”.

În cea de-a treia şedinţă au fost prezentate şase comunicări, axate pe problematica celui de-al Doilea Război Mondial. Dl Ion Măldărescu, preşedintele Academiei Art Emis, redactor al revistei electronice „Art-Emis” a expus comunicarea „De la Cotul Donului la Stalingradul de pe Dunăre”. Dl Alexandru Moraru din Chişinău a vorbit despre „Documentele de arhivă din Chişinău privind eroii căzuţi la Cotul Donului şi grija Mareşalului [Ion Antonescu] pentru repatrierea românilor deportaţi de sovietici în regiunea Kuban şi în Crimeea”.

Subsemnatul, am prezentat comunicarea „Militarii români (prizonieri) în URSS după bătălia de la Stalingrad”. Militari români au fost capturaţi de sovietici în iunie-iulie 1940, datorită încălcării de către militarii sovietici a termenilor de înaintare spre Prut. Soarta militarilor români a fost tristă: din puţinele mărturii ce le deţinem, constatăm că ei au fost deportaţi în Siberia şi impuşi la munci fizice grele. Subiectul rămâne necercetat. Dar ceea ce cunoaştem mai bine este soarta prizonierilor de război români după încheierea bătăliei de la Stalingrad. Expunerea am făcut-o în baza culegerii de documente „Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente, 1941-1956”[2] şi a literaturii ruse.

Ultima şedinţă de comunicări a avut loc a doua zi, pe data de 9 septembrie, în care au fost expuse opt subiecte, inclusiv cel al dlui col. (r.) Alexandru Ganenco „Serviciile secrete – instrument eficace al geopoliticii Rusiei în zona Balcanilor”.

Tot atunci, participanţii la Sesiune au vizitat Aşezământul de artă şi cultură religioasă Maia Catargi, Biserica din preajmă, inclusiv cavoul cu rămăşiţele pământeşti ale lui Barbu Catargi (pe placă e scris Katargiu) – prim ministru român în perioada 22 ianuarie – 20 iunie 1862, ziua când fusese asasinat.

Înainte de a încheia, vreau să mulţumesc încă o dată preşedintelui Academiei Art Emis dlui Ion Măldărescu şi directorului Academiei, dnei Maria Diana Popescu pentru oferirea Plachetei „Honoris Causa” şi a respectivului brevet „Pentru activitatea pusă în slujba intereselor României”.

Mulţumesc foarte mult.

Încă o dată felicitări organizatorilor pentru realizarea excelentă a Sesiunii de comunicări 2017!

17 septembrie 2017.

anatol_petrencu@yahoo.com.