Consider că lumea nu este obligată să cunoască istoria propriului popor sau altor popoare. Deşi ar fi bine, cel puţin, cele mai relevante momente din trecutul Neamului, să le cunoască, totuşi.

Este cu totul altceva când vine vorba de oamenii politici, dornici să ocupe diverse posturi de conducere, fie primari sau consilieri, fie miniştri sau deputaţi. Sunt absolut convins, că în acest caz, aceste persoane SUNT OBLIGATE să cunoască cel puţin istoria ultimilor 100 de ani, cel puţin destinul a două-trei generaţii.

Avem în faţă exemplul altor popoare. Preşedintele Franţei Charles de Gaulle a fost un mare admirator al istoriei poporului francez, al literaturii franceze. Winston Churchill – un alt exemplu de bun cunoscător al istoriei Imperiului Britanic, dar şi a altor state. Exemplele pot continua. Dar să analizăm ceea ce avem noi, Republica Moldova, ce personalităţi ne reprezintă pe noi, în Europa (începând cu România) şi în lume. Prea puţine. Profesorul Alexandru Moşanu, generalul Ion Costaş, regretaţii Gheorghe Ghimpu, Nicolae Costin, încă câţiva.

Dar prea puţini. Majoritatea au fost bădărani neciopliţi, de care ne-a fost mai mare ruşinea să-i auzim cum gândesc şi cum vorbesc. Dar, aşa cum citisem undeva, în Republica Moldova (RM), mama proştilor este mereu gravidă.

Îl avem în faţă pe Igor Dodon, ales în postul de preşedinte al RM cu majoritatea de voturi, liber exprimate (cu fraudele cunoscute). A fost votat pentru că a promis să restituie Statului RM miliardul de euro furaţi, să-i tragă la răspundere penală pe făptaşi (pentru ca să nu se mai întâmple aşa ceva în vecii vecilor). În loc să realizeze programul propus, Igor Dodon ba ne ameninţă cu proteste de el inspirate împotriva guvernului actual, ba mutilează Drapelul/stema de Stat a RM (de două ori fiind în Iran), ba consideră Unirea Basarabiei (Republicii Democratice Moldoveneşti) cu România (27 martie 1918) ca fiind „cotropire” de către fraţii noştri a teritoriului Pruto-nistrean, iar adevărata cotropire sovietică din 28 iunie 1940, apoi – din primăvara-vara anului 1944 a teritoriilor româneşti Basarabia, Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa – drept „eliberare” cu organizarea, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, a unor concerte pe cât de absurde, pe atât de costisitoare. Am putea enumera aberaţiile verbale şi faptele reprobabile ale numitului Dodon, dar (acum, cel puţin) nu el ne interesează.

Obiectul interesului nostru este dna Maia Sandu, liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), care, pe data de 10 septembrie 2017 a declarat următoarele: „Considerăm că nu este real ca UE să permită unui stat-membru să înghită un teritoriu, care este corupt, care este divizat, care nu are stat de drept şi toate celelalte păcate pe care le are astăzi RM”. După care adaugă: „Nu poate fi impusă sau făcută unirea aşa cum s-a întâmplat altă dată”.

Cum poate fi oare un teritoriu corupt? Corupţi pot fi administratorii, guvernanţii, funcţionarii etc., nicidecum „un teritoriu”.

„Altă dată” înseamnă 27 martie 1918, când, cu majoritatea voturilor, liber exprimate de deputaţii Parlamentului de atunci (Sfatul ţării), Basarabia s-a unit benevol, nesilită de nimeni, cu Patria-mamă România.

Dacă cineva ar spune: „În 1990, Republica Federală a Germaniei a înghiţit-o pe Republica Democrată Germană”, nemţii ce ar zice oare? Unirea celor două Germanii, una, cea Federală, membră NATO şi a CEE, iar RFG – stat post-comunist, nu a fost oare exprimarea voinţei celor două entităţi statale?

Unirea Basarabiei cu Patria-mamă România (27 martie 1918) a fost oare impusă? De cine? În ce condiţii? Cu oarecare uimire, constatăm că unii factori politici de la Chişinău, în cazul dat – e vorba de dna Maia Sandu, nu cunosc, din neştire sau din rea voinţă, răspunsurile la aceste întrebări. Întrebarea ce se iscă: da care-i deosebirea între Dodon şi Maia Sandu?

Clubul Istoricilor din Republica Moldova (CIRM) şi-a propus să discute acest subiect în cadrul şedinţei din 19 septembrie 2017.

Sunt invitaţi membrii CIRM, toţi cei interesaţi de adevărul trecutului nostru. Vom fi bucuroşi de prezenţa doamnei Maia Sandu, preşedinta PAS.

Şedinţa va avea loc în incinta Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, Sala Germană. Începutul la ora 16.

Comitetul de conducere al CIRM.

PS. Mulţumim redacţiei săptămânalului „Timpul” pentru publicarea Avizului referitor la şedinţa CIRM din septembrie 2017 (vezi Timpul, 2017, 15 septembrie).

anatol_petrencu@yahoo.com