Sesiunea internaţională de comunicări de la Făgăraş, septembrie 2017

Pe data de 7 septembrie 2017, în incinta Muzeului Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, a început Sesiunea anuală internaţională de comunicări ştiinţifice.

La deschiderea lucrărilor, în faţa participanţilor, cu un cuvânt de salut, s-a adresat prof. univ. dr. Ioan Opriş de la Universitatea „Valahia” din Târgovişte. Domnia sa a vorbit despre funcţiile multe-aspectuale ale muzeelor în zilele noastre, a avut cuvinte de laudă la adresa colaboratorilor Muzeului Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, care nu doar desfăşoară diverse expoziţii tematice, dar şi se apleacă asupra unor subiecte istorice, muzeografice, de patrimoniu etc.

A urmat suita de lansări de carte, apărute recent de sub tipar. Dl dr. Constantin Bejenaru a prezentat cartea lui Vasile Mărculeţ „Vlaho-bulgarii şi latinii (1204-1218). Aspecte militare ale luptei pentru supremație în Peninsula Balcanică”, Constanţa, Editura Muzeului  Marinei, 2017. A urmat dl dr. Gheorghe Lazăr, care şi-a prezentat monografia „Catastife de negustori din Ţara Românească (secolele XVIII-XIX), publicată la Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2016, şi a vorbit despre revista „Studii şi materiale de istorie medie”, tomul XXXIV, publicat la Brăila, Editura Istros, 2016. Dl dr. Alexandru Bucur a expus cartea „Şcolile confesionale româneşti din Vicariatul Greco-catolic al Maramureşului”, tipărită la Târgu Lăpuş, editura Galaxia Gutenberg, 2016. Profesorul universitar, doctor habilitat Sorin Liviu Damian a prezentat monografia proprie, întitulată „Carol I al României. Un monarh devotat”, Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2017.

Comunicările au fost prezentate în trei secţiuni: 1. Arheologie, istorie veche şi medievală, heraldică, sigilografie, filatelie; 2. Istorie modernă şi contemporană şi 3. Patrimoniu.

În cadrul primei secţii, în cele două şedinţe, au fost prezentate 18 comunicări, axate pe diverse probleme ale arheologiei (de ex., dr. Raluca Teodorescu, dr. Claudiu Munteanu, Sibiu, „Ceramica de epoca bronzului, descoperită la Pelişor, judeţul Sibiu”), ale istoriei antice (de ex., drd. Traian Dumbrăveanu, Braşov, „Opaiţele şi piesele ceramice de cult din barăcile soldaţilor castrului roman CVMIDAVA, Râşnov, judeţul Braşov”), ale istoriei medievale (de ex., dr. Aurel Dragne, Făgăraş, „Ansambluri monahale rupestre în spaţiul făgărăşean, secolele XIV-XVIII”). Au fost expuse subiecte, referitoare la heraldică (de ex., George Basarabă, „Despre stema Banatului. Certitudini şi supoziţii heraldice”), precum şi subiecte din domeniul filateliei (de ex., Monica Lazăr, „Simboluri tradiţionale pe mărci poştale româneşti din Colecţia Filatelică a României”).

În cadrul celei de-a doua secţii, în cadrul celor trei şedinţe, au fost expuse 32 comunicări. Autorii comunicărilor au analizat diverse teme, legate de haiducie, ca formă de evaziune a ţăranilor români din Transilvania la începutul epocii moderne (drd Sebastian Ciceu, Cluj-Napoca), de pregătirea tinerilor boieri români în străinătate (dr. Cosmin Dogaru, Bucureşti), dar şi a studenţilor din comitatul Făgăraş, aflaţi la studii la Facultatea de Teologie a Universităţii din Cernăuţi (1875-1918). Prof. univ., dr. hab. Sorin Liviu Damean, Universitatea din Craiova, a vorbit despre „Un moment dificil în căsnicia cuplului regal Carol I – Elisabeta (1891-1894)”.

Împlinirea unui secol de la încheierea Primului Război Mondial impune istoricii contemporaneiști să se aplece cu mai multă sârguinţă asupra temelor Marelui Război. În cadrul celei de-a doua şedinţe, afară de un şir de subiecte interesante (de ex., „Introducerea filmului sonor în cinematografele din Braşov”, dna Voica Baciu, Braşov etc.) autorii comunicărilor au vorbit despre „Aportul femeilor române transilvane în timpul Marelui Război, reflectat în paginile Gazetei Transilvaniei” (dna Marinela Loredana Barna, Braşov), despre „Situaţia Marinei Române şa sfârşitul Primului Război Mondial (drd. Dragoş Sichigea, Constanţa). Doamna dr. Lavinia Dumitraşcu (Constanţa) a prezentat „Note sumare de carnet pe timpul 18 iulie 1916 la 15 ianuarie 1917” general de brigadă Emanoil Manolescu-Mladin”.

Subsemnatul, am vorbit despre „URSS, un imperiu bazat pe minciuni şi înşelăciune (din practica deportărilor din RSSM, 1941-1949)”. Conducătorii URSS (I. Stalin, V. Molotov etc.) au făcut declaraţii mincinoase cu bună ştiinţă, inducând în eroare opinia publică sovietică şi mondială. Acelaşi lucru l-au practicat şi diverşi funcţionari comunişti de nivele inferioare celui de la Kremlin, inclusiv – la deportările basarabenilor în Siberia.

În cadrul celei de-a treia secţiuni, Patrimoniu, au fost expuse 31 comunicări, axate pe studii recente, referitoare la diverse domenii de activitate muzeală. Între autori a fost şi doamna dr. Dorina Onica, de la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Chişinău, care a expus subiectul „Peisajul etnografic: simbol şi simbolism. Analiză de caz: Basarabia”.

În concluzie: organizatorii Sesiunii anuale internaţionale de comunicări ştiinţifice din Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat” (Cetatea Făgăraşului) au reuşit să adune specialişti de valoare din multe centre ştiinţifice şi culturale din România, Republica Moldova etc., să le ofere posibilitatea de a prezenta recentele realizări din domeniile, pe care le profesează. În cadrul discuţiilor, ce au urmat după prezentarea comunicărilor, autorii şi cei prezenţi la sesiuni au făcut schimb de opinii, ceea ce a avut un rol benefic cercetării ulterioare.

Felicităm organizatorii Simpozionului ştiinţific cu succesul obţinut. Vom aştepta cu răbdare publicarea volumului de studii, prezentate în Cetatea Făgăraşului pe 7 şi 8 septembrie 2017.

15 septembrie 2017

anatol_petrencu@yahoo.com

 

Comentariile nu sunt permise.