Pe data de 12 octombrie 2017, la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, sala „Jean Monet”, a avut loc deschiderea Conferinţei internaţionale cu genericul „Centenarul revoluţiei din octombrie 1917. 100 de ani de represiune”. Profesorul universitar doctor Gheorghe Cipăianu (Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii-gazdă) a salutat participanţii la Conferinţă, precum şi numerosul public (studenţi, masteranzi) şi a oferit cuvântul doamnei Ana Blandiana, preşedinta Fundaţiei Academia Civică.

A urmat conferinţa istoricului francez Stéphane Courtois „Lenin şi inventarea totalitarismului”. Autorul a vorbit despre cultul personalităţii lui Lenin, format şi promovat zeci de ani de propaganda bolşevică şi de cea comunistă internaţională. Liderul bolşevic a fost calificat drept un mare strateg, un mare om e ştiinţă în toate domeniile – economie, filozofie, istorie, artă militară etc. Propaganda comunistă îl prezenta pe Lenin ca pe un om, pasionat puternic de muzică, de artă etc.

În realitate, însă, spune S. Courtois, Lenin a fost cel care a gândit şi a impus regimul totalitar, introducând în societatea rusă controlul total asupra modului de gândire a oamenilor, [controlul] asupra bunurilor materiale precum şi aplicarea terorii faţă de mase. Deşi regimul comunist sovietic s-a revendicat a fi reprezentantul proletariatului (clasei muncitoare), a subliniat istoricul francez, la ordinul lui Lenin au fost masacraţi mii de muncitori. În opinia conferenţiarului, regimul bolşevic, condus de Lenin, urmat apoi de Stalin, a favorizat venirea la putere a Partidului muncitoresc naţional-socialist german, condus de A. Hitler şi a contribuit la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial. Dl S. Courtois, co-autorul şi coordonatorul „Cărţii Negre a comunismului” (tradusă în multe limbi, inclusiv – română şi rusă)[1], a vorbit despre noua sa lucrare „Lenine. L”invention du totalitarisme”, Perrin, 2017.

Pe 13 octombrie 2017 lucrările conferinţei au continuat la Memorialul Victimelor comunismului şi rezistenţei anticomuniste de la Sighetu Marmaţiei.

Participanţii la Conferinţă au păstrat un minut de reculegere în memoria lui Romulus Rusan, unul din fondatorii Memorialului Sighet, publicist, scriitor.

În cadrul Primei mese rotunde, moderate de  profesorul Stéphane Courtois, au fost ascultate şi discutate trei prelegeri. Prima, întitulată „Centenarul revoluţiei din octombrie. 20 de ani de la publicarea Cărţii Negre a Comunismului”, a fost prezentată chiar de moderatului şedinţei. Domnia sa a vorbit mai mult despre felul cum a fost scrisă Cartea Neagră a Comunismului (lucrul a început în 1995), expunând, pe scurt, poziţia autorilor, care nu întotdeauna era aceeaşi. Am aflat lucruri interesante despre N. Werth, operele căruia au fost traduse şi publicate atât în Rusia, cât şi în România[2].

Dl Stéphane Courtois a prezentat publicului trei reviste franceze diferite, care au publicat materiale consacrate împlinirii a o sută de ani a loviturii de stat bolşevice şi care, în mod oarecum curios, „au omis” să treacă în bibliografii şi Cartea Neagră a Comunismului.

A urmat profesorul Denis Deletant (Georgetown University, Washington DC, SUA) cu expunerea prelegerii „Gulagul românesc”: despre sistemul concentraţionar din România comunistă. Între altele, dl profesor D. Deletant a amintit de încarcerarea istoricului Şerban Papacostea numai pentru faptul că acesta, fiind student, a mers să citească în Biblioteca Franceză din Bucureşti.

Profesorul Liviu Ţîrău (Facultatea de Studii Europene, universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca) a prezentat comunicarea „O privirea globală asupra represiunii comuniste”.

În cadrul celei de-a doua Mese rotunde, moderată de dna Anneli Ute Gabanyi, analist politic, ziaristă (Germania), primul vorbitor a fost profesorul Helmut Müller-Enbergs (Germania). Tema conferinţei – „Revoluţia rusă şi consecinţele ei în Germania”. Profesorul Helmut Müller-Enbergs a vorbit despre rolul Germaniei în aducerea bolşevicilor la putere în Rusia („Germania este co-părtaşă  la lovitura de stat din Rusia”), a amintit de trenul cu vagonul sigilat, în care era V. Lenin şi susţinătorii lui, care a trecut din Elveţia prin Germania (aflată în război cu Rusia) în Suedia, Finlanda şi, în cele din urmă – în Petrograd. Autorul consideră că, la timpul său,  V. Lenin a formulat unele recomandări, care au fost valabile pentru revoluţia din 1989 din fosta RDG („Se formează o situaţie revoluţionară atunci când masele de jos nu mai pot trăi pe vechi, iar vârfurile societăţii nu mai pot conduce pe vechi”). „Ceva mai devreme, a remarcat profesorul Helmut Müller-Enbergs, în Germania, nu oricine putea ajunge pe peron; oamenii puteau ajunge trecând o barieră, doar dacă aveau bilet de călătorie. Biletul trebuia procurat din timp. Atunci când V. Lenin a fost întrebat de o posibilă revoluţie comunistă în Germania, acesta a răspuns: „Nu va ieşi nimic. Nemţii au ară, dar trebuie să aibă şi bilet”. Aşadar, liderul bolşevic nu credea în victoria comunismului în Germania, iar ceea ce a fost RDG a fost nimic altceva decât o ocupaţie vremelnică sovietică. Germanii nu au găsit rostul păstrării a două state, a rămas unul – RFG.

Profesorul universitar doctor Virgiliu Ţârău (Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca) a expus prelegerea „Teroarea pe cote: eliminarea structurilor politice şi ale societăţii civile din România, 1947-1950” (despre politica represivă a regimului comunist din România).

Dna Anna Richter (Centru Karta, Polonia) a vorbit despre „Care sunt îndatoririle noastre faţă de victimele represiunii sovietice. Experienţa Centrului Karta”. Dna Anna Richter a vorbit despre represiunile bolşevicilor faţă de polonezi în perioada interbelică, atunci când, în urma semnării Tratatului de la Riga (1921), o bună parte de etnici polonezi au rămas dincolo de frontiera politică a Poloniei cu Bielorus şi Ucraina; apoi despre ofensiva coordonată nazisto-sovietică din septembrie 1939, când Polonia a fost împărţită pentru a patra oară şi când sovieticii au încarcerat mii de militari şi foşti administratori polonezi, comiţând una din cele mai odioase crime – asasinarea în masă la Katyn.

A doua zi la Sighet (14 octombrie 2017) au urmat încă două Mese rotunde. Cea dintâi, moderată de prof. univ. dr. Liviu Ţîrău, l-a avut ca invitat pe prof. univ. dr. Henri Locard (Universitatea din Lyon, Franţa), un binecunoscut specialist în politica promovată de khmerii roşii în Cambodgia. Tema prelegerii: „Regimul khmerilor roşii, etapa ultimă a sângeroasei revoluţii comuniste mondiale”. Profesorul Henri Locard a expus amănunţit, pe baza multiplelor studii de documente, mărturii etc., politica criminală a comuniştilor cambodgieni (khmerii roşii), care au încercat să formeze un stat-comună, în care toată lumea să fie îmbrăcată şi încălţată la fel, la ore fixe toţi locuitorii ţării făceau acelaşi lucru (se deşteptau, mâncau, mergeau la muncă etc.). Khmerii roşii au lichidat proprietatea privată, dar şi cea personală, au lichidat moneda, au comunizat până şi femeile. În toate districtele ţării erau puşcării. Numărul victimelor este cutremurător: din calculele făcute de profesorul Henri Locard peste două ml de oameni (25 % din populaţia ţării) au murit, fie împuşcaţi (1/3), fie de boli sau subnutriţie. Dl profesor a expus detalii interesante, referitoare la caracterul conducerii khmerilor roşii: locul de aflare a ei era secret.

„România şi crizele comunismului mondial” – tema conferinţei dnei Anneli Ute Gabanyi. Dna Anneli Ute Gabanyi a vorbit despre criza comunismului mondial, provocată de intervenţia sovietică (împreună cu militarii câtorva state-membre ale OTV, cu excepţia României) în Cehoslovacia şi reacţiile ce au urmat.

Cunoscutul istoric, dr. Armand Goşu a vorbit despre „Rusia: 100 de ani după”. Domnia sa a făcut o succintă prezentare a Rusiei în preajma Primului Război Mondial (rubla – valută liber convertibilă, economie deschisă pentru investiţii interne şi externe, a cincea economie în lume). La împlinirea unui secol de la lovitura de stat bolşevică, a continuat dl dr. Armand Goşu, Rusia de astăzi se prezintă în faţa lumii cu o economie asemănătoarea oricărei ţări din Golf, cu precizarea că în ţările din Golful Persic este dezvoltat turismul (ceea ce este inexistent în Rusia). Conferenţiarul Armand Goşu – un apreciat specialist în problemele Rusiei şi spaţiului post-sovietic -, a vorbit despre „autoritarismul electoral”, politica externă a Kremlinului de astăzi etc.

Istoricul Patryk Pleskot (Polonia) a prezentat tema „Opoziţia în Polonia comunistă: evoluţie şi represiune”. Autorul comunicării a evidenţiat cinci etape ale rezistenţei anticomuniste din Polonia, a indicat numărul opozanţilor pe categorii sociale (opoziţia militară, intelectualii anticomunişti etc.).

Cea de-a patra Masă rotundă a fost moderată de prof. univ. dr. Denis Deletant. Primul vorbitor a fost istoricul Mircea Munteanu (USA, Department of State), care a prezentat comunicarea „Drepturile omului şi represiunea comunistă în volumele Foreign Relations of the United States Series”.

Subsemnatul, am prezentat comunicarea „Începuturile Gulagului: lagărul de exterminare de la Soloveţk. 1923-1939”. Studiul se încadrează în obiectivele Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”.

Într-o scurtă introducere am menţionat că în februarie 1917, în urma revoluţiei democratice (ulterior bolşevicii au numit-o „burgheză”), ţarul Nicolai al II-lea a abdicat şi în curând Rusia s-a proclamat republică. La putere veniseră reprezentanţii celui mai numeros partid, cel al socialiştilor revoluţionari (eseri, abreviere de la -es, -er.). În vara anului 1917, în Rusia au avut loc alegeri în Adunarea Constituantă, sarcina căreia era adoptarea Constituţiei viitoarei Rusii democratice. În acelaşi timp, bolşevicii în frunte cu V. Lenin au pledat pentru transformarea războiului, considerat de ei „imperialist”, în război civil. La un moment, intenţiile bolşevicilor au coincis cu dorinţa Germaniei de a scoate Rusia din război. V. Lenin cu echipa de susţinători, sponsorizat de Germani, vine la Petrograd în aprilie 1917, iar la 3-5 iulie 1917 bolşevicii încearcă să pună mâna pe putere, dar revolta lor a eşuat. În Finlanda, V. Lenin a elaborat un plan amănunţit de preluare a puterii prin lovitura de stat, ceea ce s-a întâmplat în noaptea de la 25 spre 26 octombrie 1917. Bolşevicii (social-democraţi) au înlăturat de la putere pe eseri (socialişti-revoluţionari), au dizolvat Adunarea Constituantă, deturnând, astfel, Rusia de pe calea de dezvoltare democratică şi provocând un sângeros război civil.

Am vorbit despre întemeierea primului lagăr de exterminare a opozanţilor reali sau, de cele mai multe ori, imaginari, ai Puterii Sovietice  - temutul lagăr de la Soloveţk. Am expus pe scurt soarta preoţilor (cei mai mulţi fiind ai Bisericii Ortodoxe Ruse, BOR), scindarea BOR în două – una, condusă de Sergii Stragorodski, care a capitulat în faţa regimului bolşevic şi cea de-a doua care a continuat să fie supusă terorii – autentica BOR.

Alte subiecte abordate: de unde vine ferocitatea ofiţerilor OGPU (fosta CeKa), românii a Soloveşk ş.a.

Profesorul universitar dr. Gheorghe Cipăianu (Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca) a prezentat prelegerea cu tema „Dimensiunea religioasă a represiunii. Biserica Catolică şi regimul comunist din România”. Domnul profesor s-a referit în mod special la rezistenţa opusă de Biserica Greco-catolică regimului comunist român.

Ultima comunicare a fost prezentată de profesorul Albert van Goudoever (Utrecht University, Olanda). Subiectul abordat: „Importanţa de a fi disident în societatea comunistă”. Dl profesor a vorbit despre disidenţii din URSS, poziţia acestora faţă de lipsa de libertate de exprimare în URSS etc. Între altele, dl profesor Albert van Goudoever a vorbit despre Muzeul Gulagului de la Moscova, în care sunt expuse informaţii despre victimele regimului stalinist, nimic, însă, nu este despre Lenin ca gânditor şi realizator al totalitarismului sovietic.

Participanţii la Conferinţă au pus întrebări, au participat în dezbateri. Confernţa şi-a atins scopul. Schimbul de informaţii ştiinţifice va contribui inevitabil la o mai bună cunoaştere a trecutului totalitar.

Participanţii la eveniment – profesori universitari, dar şi tineri studioşi ai Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, lucrători muzeali etc. -, au fost invitaţi de organizatori să viziteze Cimitirul Săracilor, locul unde au fost îngropate victimele regimului comunist, torturate în puşcăria de la Sighet.

Felicitări organizatorilor pentru reuşita Conferinţei.

P.S. Materialele Conferinţei vor fi publicate într-un volum de studii.

anatol_petrencu@yahoo.com

20 octombrie 2017, Chişinău