Sub cer străin: Locuitorii Lituaniei în lagărele şi în locurile de exil din URSS

Pe data de 17 octombrie 2017, în incinta Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, a avut loc inaugurarea expoziţiei foto-documentare a Muzeului Victimelor Genocidului din cadrul Centrului de Cercetare a Genocidului şi Rezistenţei Poporului Lituanian cu genericul „Sub cer străin. Locuitorii Lituaniei în lagărele şi în locurile de exil din URSS. Anii 1940-1958”. Expoziţia a fost organizată de Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei în cooperare cu Ambasada Republicii Lituania şi Programul de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941 şi 1944-1953”.IMG_1384

Festivitatea de inaugurare a Expoziţiei a fost deschisă de prof. univ. dr. hab. Eugen Sava, directorul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei care a salutat prezenţa şi a vorbit despre importanţa cunoaşterii reciproce a istoriei comune a celor două popoare.

La microfon a fost invitat prof. univ. dr. hab. Gheorghe Postică, vice-ministrul Culturii Republicii Moldova, care a evidenţiat importanţa conlucrării între instituţiile specializate din Moldova şi Lituania în ceea ce priveşte recuperarea memoriei victimelor regimului comunist şi a rezistenţei anticomuniste.

A luat cuvântul reprezentantul Ambasadei Lituaniei în Republica Moldova, Ministrul Consilier Andrei Didenco, care a salutat inaugurarea Expoziţiei şi a îndemnat publicul prezent să ia cunoştinţă cu materialele expuse. Apoi cuvântul i s-a oferit domnului Eugenijus Peikštenis, directorul Muzeului Victimelor Genocidului al Centrului de Cercetare a Genocidului şi Rezistenţei Poporului Lituanian, care a prezentat principalele etape ale represiunilor sovietice aplicate în Lituania şi ilustrarea acestora prin foto-documentele vernisate pe standurile Expoziției.

Conf. univ. dr. Ludmila Cojocaru, director de proiect în cadrul Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941 şi 1944-1953” (Universitatea de Stat din Moldova), a vorbit despre importanţa materialelor prezentate în Expoziţie în cunoaşterea complexă a regimurilor totalitare, iar represiunile politice și deportările în masă fiind parte componentă din ceea ce a însemnat administrația sovietică în Lituania și, respectiv, în Basarabia.

Subsemnatul, am vorbit despre împlinirea în curând a unui secol (la 25 octombrie 2017) de la lovitura de stat bolşevică, realizată în unul din cele mai mari state ale lumii – Rusia. La putere au venit oameni dornici de a crea o societate utopică, iar pentru realizarea acestei idei au fost masacraţi sute de mii de oameni nevinovaţi. Lovitura de stat bolşevică a provocat cea mai mare tragedie din istoria omenirii, pe care au suportat-o atât lituanienii, cât şi basarabenii. Autorităţile ruse de astăzi încearcă să şteargă urmele crimelor comise de bolşevici. Cu atât mai importante sunt fotografiile, expuse pe standuri, imagini în care se regăsesc astăzi și foștii deportați basarabeni. Şi celelalte materiale, prezentate în Expoziţie, merită studiate de specialişti, dar şi de publicul larg, interesat de trecutul totalitar sovietic.IMG_1403

Pe data de 18 octombrie 2017, dl Eugenijus Peikštenis, directorul Muzeului Victimelor Genocidului al Centrului de Cercetare a Genocidului şi Rezistenţei Poporului Lituanian, a avut o discuţie cu studenţii Facultăţii de Istorie şi Filozofie a USM. Domnia sa a prezentat pierderile umane ale Lituaniei, aflate sub cele două ocupaţii – sovietică şi nazistă. Astfel, în anii 1940-1941 (prima ocupaţie sovietică) au fost omorâţi şi încarceraţi sau deportaţi 23 000 de oameni. În timpul insurecţiei din iunie 1941 au murit 700 de oameni. În perioada 1944-1953 în Lituania au fost arestaţi şi întemniţaţi 186 000 de oameni, 118 000 persoane au fost deportate, au fost omorâţi 20 500 de luptători militari (partizani) antisovietici şi susţinători ai acestora. În lagăre şi puşcării au murit între 20 şi 25 mii de oameni, iar în deportare – 28 000. În perioada anilor 1954-1986 circa 1 000 de persoane au fost întemniţate pe motive politice. În 1991, în timpul apărării Independenţei de Stat a Lituaniei, la Telecentru şi câteva posturi de grăniceri au murit 23 de persoane şi au avut de suferit alte 900 de persoane.

Spre deosebire de Basarabia, eliberată în iunie-iulie 1941 de Armata Română, Lituania a fost cucerită de germani şi supusă terorii naziste. Conform datelor, prezentate de dl Eugenijus Peikštenis, în perioada 22 iunie 1041 – iulie 1944, în Lituania, au fost închise în lagărele de concentrare 29 500 de persoane, 240 000 de oameni au fost omorâţi, dintre ei – circa 200 000 au fost evrei. Alte 60 000 de oameni au fost duşi la munci forţate în Germania.

La „Masa rotundă” cu studenţii USM au luat parte şi au venit cu detalii interesante, referitoare la momentele comune, dar şi la anumite trăsături specifice ale represiunilor comuniste faţă de cele două popoare, conf. univ. dr. Ludmila Cojocaru şi conf. univ. dr. Virgiliu Bîrlădeanu.

Studenţii prezenţi la discuţie au adresat diverse întrebări ce țin de studierea fenomenului totalitar atât în Republica Moldova, cât și în Republica Lituania, la care au primit răspunsuri exhaustive. În plus, unii studenţi şi-au manifestat interesul faţă de cercetările realizate de Programul de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941 şi 1944-1953”, manifestându-şi dorinţa de a participa la interviurile de istorie orală cu supravieţuitorii represiunilor politice, foametei și deportărilor în masă organizate de regimul totalitar-comunist în acest spațiu.

anatol_petrencu@yahoo.com

21 octombrie 2017, Chişinău

 

Comentariile nu sunt permise.