NU ÎNFEUDĂRII ISTORIEI: şedinţa CIRM din 10 octombrie 2017

Aşa cum ştiu cititorii blogului[1], dar şi cei ai presei periodice[2], pe data de 10 octombrie 2017, în incinta Bibliotecii Municipale „B.P. Haşdeu”, sala Engleză, a avut loc şedinţa ordinară a Clubului Istoricilor din Republica Moldova (CIRM). La ordinea de zi a şedinţei au fost aprobate câteva subiecte de mare actualitate. Principalul – inacceptabilitatea implicării factorilor politici în meseria istoricilor şi libertatea de exprimare şi promovare a rezultatelor cercetărilor istorice şi a opiniilor istoricilor.

 În cuvântul de deschidere a şedinţei CIRM, subsemnatul am spus că, la fel ca şi colegii lor de breaslă din alte state ale lumii, istoricii din Republica Moldova studiază trecutul poporului din care fac parte în baza documentelor publicate şi a celor ce se păstrează în arhive, muzee şi biblioteci, de un real folos în cercetarea faptelor istorice fiind relatările martorilor oculari, memoriile participanţilor nemijlociţi la evenimente. Doar în baza analizei acestor categorii de surse, istoricii, în lucrările publicate, exprimă opinii, trag concluzii şi propun recomandări pentru factorii de decizie. În actul de analiză, cercetare şi formulare de opinie istoricul onest nu poate fi influențat de factori colaterali. Nimeni din afara breslei – fie ministru, parlamentar, şef de stat etc. – nu este în drept să intervină în actul de cercetare, ba mai mult, nu este în drept să dicteze istoricilor ce să scrie şi cum să scrie despre un eveniment istoric sau altul. Evident, rezultatele cercetărilor savanţilor istorici pot să placă, dar, în egală măsură, pot să nu placă persoanelor oficiale. În lumea civilizată cercetarea istorică şi puterea politică interacţionează foarte rar, fiecare actor social onorându-şi cu competenţă profesională propriul segment de responsabilităţi, scopul final urmărit de aceștia fiind beneficiul general al societăţii.

Constatările de mai sus, spre regret, nu sunt valabile şi aplicabile în Republica Moldova. Factori politici din Republica Moldova (în primul rând e vorba de preşedintele R. Moldova Igor Dodon), plasându-se arbitrar în afara ariei lor de competenţe, încearcă din răsputeri să impună societăţii punctul lor de vedere despre originea şi trecutul istoric al poporului nostru, somează cercetătorii din domeniu să trateze şi să aprecieze evenimentele istorice prin prisma unor percepte ideologice.

Am îndemnat participanţilor la întrunire să examinăm subiectul ingerinţei factorului politic în discursul istoriografic, să explicăm nocivitatea şi consecinţele acestei intervenţii grosolane asupra societăţii moldoveneşti, să abordăm alte probleme de stringentă actualitate pentru societatea noastră.

O expunere amplă a subiectului a fost făcută de istoricul Ion Negrei. Domnia sa a vorbit despre cazuri de implicarea a factorilor politici din alte state în tratarea istoriei. Astfel, a spus dl Ion Negrei, chiar în Franţa democratică Marea Adunare Naţională (Parlamentul) a luat decizii politice în domeniul trecutului istoric, fapt ce i-a determinat pe istoricii francezi să redacteze, să aprobe şi să promoveze un Manifest în acest sens. Dl Ion Negrei a citat din documentul francez, poziţia foarte corectă şi în cazul Republicii Moldova [Vedeţi în Anexă Apelul istoricilor francezi].

În discuţii au luat parte prof. univ. dr.-hab. Virgil Mândâcanu, dna drd Daniela Vacarciuc, dl Trifan Miroliubov (Ialoveni) şi alţii.

Membrii CIRM au înaintat şi susţinut propunerea de a redacta o Declaraţie privind inacceptabilitatea implicării factorului politic în cercetarea şi predarea istoriei în Republica Moldova.

Dl Gheorghe Bologan a propus promovarea de către CIRM a unei campanii de colectare şi păstrare a obiectelor de patrimoniu, care se pierd prin satele noastre. Dna Elena Siniţa, membră activă a CIRM, a declarat că deja a făcut mult în acest sens şi că oamenii au fost receptivi. În acest sens, facem apel către profesorii de istorie, intelectualii din localităţile noastre săteşti, tot mai depopulate, să adune uneltele de muncă vechi, fotografiile vechi, alte obiecte ce pot păstra memoria noastră colectivă şi individualitatea noastră ca Neam. Obiectele pot fi depuse într-o cameră din gimnaziu sau liceu, cameră transformată în muzeu.

În cadrul şedinţei a fost prezentat volumul „Unirea în destinul românilor basarabeni”[3], coordonat de dl profesor Virgil Mândâcanu şi Daniela Vacarciuc, care cuprinde articole şi studii referitoare la problema reîntregirii Neamului Românesc.

Următoarea şedinţă a CIRM va avea loc pe data de 30 octombrie 2017, la Biblioteca Centrală „B. P. Haşdeu”, unde va fi lansat volumul „În labirintul documentelor secrete” de Alexandru Moraru. Începutul la ora 14.

PS. Pe data de 28 octombrie 2017, alături de alte instituţii, CIRM va organiza Conferinţa ştiinţifico-comemorativă „Profesorul şi istoricul Anton Moraru – 80 de ani de la naştere”. Evenimentul va avea loc la Facultatea de Economie a Universităţii de Stat din Moldova (str. Mateevici, nr. 60), bloc principal, etajul 3.

 

ANEXĂ

Apelul Asociației „Libertate pentru Istorie“ din Franța

Paris, 13 decembrie 2005

Iritați de intervențiile politice din ce în ce mai frecvente în aprecierea evenimentelor trecutului, și de procedurile judiciare care îi vizează pe istorici și pe cei înclinați spre reflecție, ținem să reamintim următoarele principii:

Istoria nu este o religie. Istoricul nu acceptă nici o dogmă, nu respectă nici o interdicție și nu cunoaște tabuuri; el poate să deranjeze. Istoria nu este morală. Rolul istoricului nu este să glorifice sau să condamne; el explică.

Istoria nu este sclava actualității. Istoricul nu aplică trecutului scheme ideologice contemporane și nu introduce în evenimentele din trecut sensibilitatea de azi.

Istoria nu este memorie. Într-un demers științific, istoricul strânge amintirile oamenilor, le compară între ele, le confruntă cu documentele, cu obiectele, cu urmele, și stabilește faptele. Istoria ține seama de memorie, dar nu se reduce la ea.

Istoria nu face obiectul justiției. Într-un Stat liber, nu este nici dreptul Parlamentului, nici al Puterii Judecătorești să definească adevărul istoric.

Politica Statului, chiar atunci când este animată de cele mai bune intenții, nu este politica istoriei. Violând aceste principii, articolele legilor succesive – și în special legile din 13 iulie 1990, 29 ianuarie 2001, 21 mai 2001 și 23 februarie 2005 – au restrâns libertatea istoricului, căruia i s-a spus, sub sancțiuni penale, ce trebuie să cerceteze și ce să descopere, i s-au prescris metode și i s-au impus limite.

Cerem abrogarea acestor dispoziții legislative nedemne de un regim democratic.

Semnează: Jean-Pierre Azéma, Elisabeth Badinter, Jean-Jacques Becker, Françoise Chandernagor, Alain Decaux, Marc Ferro, Jacques Julliard, Jean Leclant, Pierre Milza, Pierre Nora, Mona Ozouf, Jean-Claude Perrot, Antoine Prost, René Rémond, Maurice Vaïsse, Jean-Pierre Vernant, Paul Veyne, Pierre Vidal-Naquet et Michel Winock.

Sursa : http://www.ziaristionline.ro/2015/06/29/istoricii-risca-sa-intre-la-inchisoare-daca-vor-mai-scrie-despre-perioada-interbelica-a-romaniei-o-lege-impotriva-istoriei-nationale/

[Mulţumim domnului Nicolae Becciu, membru activ al CIRM pentru acest document]

anatol_petrencu@yahoo.com

22 octombrie 2017



[1]Vom spune: “Nu înfeudării politice a ştiinţei istorice!” În: http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=2364

[2] Invitaţie la discuţie. În: Timpul, 2017, 10 octombrie.

[3] Virgil Mândâcanu, Daniela Vacarciuc (coordonatori). Unirea în destinul românilor basarabeni, Chişinău, Editura Pontos, 2017, 595 p.

Comentariile nu sunt permise.