100 de ani de la proclamarea Independenţei Basarabiei (Republicii Democratice Moldoveneşti)[1]

Pe data de 24 ianuarie 2018 se împlinesc 100 de ani de la proclamarea Independenţei de Stat a Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabiei) faţă de Rusia.

Având la bază Procesele verbale ale Legislativului basarabean[2], sarcina acestei scurte comunicări este expunerea condiţiilor istorice, în care Sfatul Ţării (Parlamentul Basarabiei de atunci) a declarat Independenţa de Stat a Basarabiei.

Astfel, în şedinţa în plen a Sfatului Ţării din 16 ianuarie 1918 (Procesul verbal nr. 33), deputatul Anatolii Crigan, student, a declarat că deputaţii trebuie să fie mai uniţi ca altădată, asta pentru că „Ucraina şi-a declarat Independenţa”[3].

Peste două şedinţe, la 22 ianuarie 1918 (Procesul verbal nr. 36), Pantelimon Erhan, Director General al Educaţiei, din numele Consiliului Directorilor Generali, a expus situaţia internaţională, vorbind şi despre Ucraina, care, aşa cum zicea oratorul, „acum câteva zile în urmă, am aflat că Ucraina a declarat deplina ei independenţă faţă de Rusia” şi că a sosit momentul când tânăra Republică Moldovenească, ruptă definitiv de Rusia, să-şi decidă soarta.

În şedinţa în plen a Sfatului Ţării din noaptea de la 23 spre 24 ianuarie 1918, deputaţii Pan Halippa (în limba română) şi Pantelimon Erhan (în limba rusă) au citit Declaraţia de Independenţă a Republicii Democratice Moldoveneşti faţă de Rusia. Textul Declaraţiei în limba rusă este publicat în Procesele verbale. Autorii Declaraţiei au adus elogii Revoluţiei Ruse (din februarie 1917), idealului de a crea, alături şi împreună cu Rusia, o Federaţie a Republicilor Democratice. Dar lucrurile au fost de aşa natură, că Ucraina şi-a proclamat independenţa de Stat faţă de Rusia şi, citez, – „În astfel de situaţie noi suntem puşi în necesitatea istorică, în corespundere cu voinţa poporului, de a declara Republica Democratică Moldovenească liberă şi  independentă faţă de oricine, şi care doar ea îşi poate construi viitorul”[4].

Aşadar, după ce, la 22 ianuarie 1918, Ucraina a proclamat Independenţa de Stat faţă de Rusia, la 23 spre 24 ianuarie 1918 şi clasa politică din Basarabia a făcut acelaşi lucru. „Este cea mai mare zi în istoria poporului moldovenesc”, a declarat în limba română deputatul Ion Buzdugan. El a amintit de fraţii noştri din Bucovina şi Ardeal, concluzionând: „Spiritul şi dragostea faţă de poporul nostru sunt mai puternice decât frontierele de la Carpaţi; cu această forţă noi le vom distruge, şi poporul român se va reîntregi. Trăiască Republica Democratică Moldovenească Independentă!”

În august 1991 Imperiul sovietic s-a destrămat. După ce, la 24 august 1991, Ucraina a proclamat Independenţa de Stat faţă de inexistenta URSS, la 27 august 1991 şi clasa politică din RSS Moldova a făcut acelaşi lucru. Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova a fost citită în Parlament de profesorul Alexandru Moşanu.

Într-un anumit sens, istoria se repetă. Cel puţin pentru noi, românii.

Concluzii:

1. Ceea ce este uimitor, la lectura Proceselor verbale ale Sfatului Ţării, este necunoaşterea realităţilor din Rusia bolşevică, în special – oamenii politici din Basarabia nu ştiau că bolşevicii au convocat Adunarea Constituantă, pe data de 5 ianuarie 1918, şi în aceeaşi zi, au dizolvat-o. Faptul este important, deoarece deputaţii din Sfatul Ţării pledau vehement atât pentru convocarea Adunării Constituante din Rusia, cât şi a Adunării Constituante pentru Basarabia, Sfatul Ţări fiind considerat de ei ca ceva provizoriu.

2. Paralelele (comparaţiile) care se fac între declaraţia de Independenţă a Basarabiei din 1918 şi declaraţia de Independenţă a RSS Moldova din 1991, sunt utile, folositoare. Aceste comparaţii demonstrează că între oamenii politici ai Basarabiei din 1918 şi cei ai RSS Moldova din 1991 sunt multe trăsături asemănătoarea, dar sunt şi deosebiri fundamentale: colaboraţionismul basarabeano-rus din 1918 era cu mult mai slab decât colaboraţionismul basarabeano (moldo) – sovietic (rus) din 1991. Am publicat o serie de articole despre – credeam la început -, greşelile (gafele) conducerii Republicii Moldova, suverane şi independente. Pe parcurs, însă, am conştientizat, că în realitate nu a fost vorba de greşeli, ci de strategii bine gândite şi excelent realizate. Astfel, în pofida deciziei Parlamentului R. Moldova de a nu adera la Comunitatea Statelor Independente (CSI), responsabilul şef a mers la Alma-Ata şi a semnat aderarea R. Moldova la CSI. În ciuda avertizărilor, venite atât din interior, cât şi din exterior, totuşi, anumiţi factori de decizie au oferit găgăuzilor atât de multă autonomie, încât nici ei nu s-au aşteptat la aşa generozitate: stat în stat, nu altceva, cu dreptul de a ieşi din componenţa R. Moldova în cazul în care aceasta se va uni cu România. Şi exemplele, cu regret, pot continua.

Mulţumesc pentru atenţie.

anatol_petrencu@yahoo.com

23. 01. 2018.