Rusia: octombrie 2019 – luna cu cele mai cumplite accidente rutiere

În octombrie 2019, în Federaţia Rusă (FR) au continuat accidente, soldate cu moartea a zeci de persoane – bătrâni, tineri, copii, civili şi militari, femei şi bărbaţi. În rândurile ce urmează am selectat cazurile cele mai dramatice, ce au avut drept urmare decesul oamenilor. În această lună, în atenţia opiniei publice a reapărut regiunea Krasnoiarsk şi gubernatorul acestei regiuni  Alexandr Uss. De această dată exploatarea nelegitimă şi necontrolată de organele de stat abilitate a aurului a dus la surparea digurilor de pe râul Seiba şi ştergerea de pe suprafaţa pământului a unor barăci-cămine, în care dormeau muncitorii. Deşi a fost anunţat oficial numărul victimelor, totuşi surse Internet afirmă că numărul celor dispăruţi este mult mai mare. În plus, extragerea aurului se făcea prin metode depăşite de timp, cu aplicarea mercurului (argintului-viu), periculos pentru sănătatea oamenilor şi mediului ambiant, iar pierderea unor cantităţi mari de mercur au dus la poluarea apelor râurilor siberiene. Catastrofa de pe râul Seiba a scos la iveală multe probleme necunoscute societăţii ruse.

Pare că dictonul latin „Via – vita” [„Drumul înseamnă viaţă”] cu mare greu se aplică în FR. Cu regret, constatăm că în octombrie numărul accidentelor rutiere cu urmări tragice (unul sau mai mulţi decedaţi) a fost în creştere în comparaţie ca alte luni ale anului 2019.

Impunându-şi prezenţa în diverse regiuni ale globului pământesc, FR de multe ori are pierderi umane. Octombrie nu a fost o excepţie.

Ca şi în celelalte luni ale acestui an, FR a promovat viziunea proprie referitoare la cel de-al Doilea Război Mondial. Poziţia oficială a Kremlinului nu întotdeauna este conformă cu realităţile istorice din acele timpuri grele şi cu opiniile altor state şi popoare, participante la război. De multe ori diferenţa de opinii a dus la polemici diplomatice (vezi cazul diplomatului rus în Albania).

În cele ce urmează vom prezenta, în ordine cronologică, cazurile grave, de notorietate publică, referitoare la decesul oamenilor în/din FR.

Catastrofe

11 octombrie. În Republica Democratică Congo (RDC) s-a prăbuşit avionul militar de transport „An-72”, pilotat de patru aviatori ruşi, cetăţeni ai FR. La bordul avionului se afla maşina preşedintelui RDC Félix Antoine Tshisekedi Tshilombo, şoferul maşinii şi trei agenţi de securitate. A fost găsit locul, unde s-a prăbușit avionul; deocamdată nu se cunoaşte cauza catastrofei[1].

19 octombrie. O tragedie cumplită s-a produs pe râul Seiba din regiunea Krasnoiarsk. Pe râu au fost construite mai multe diguri, în spatele celui mai de jos dig, la distanţă de circa trei km, erau construite casele din lemn ale căutătorilor de aur (în limba rusă: старателиstarateli). Tragedia s-a produs la ora două noaptea (ora locală), când muncitorii dormeau. Digurile s-au spart şi un val de 3,5-4 metri înălţime a „măturat” totul în cale sa, inclusiv căsuţele/căminele din lemn ale muncitorilor. În această mică localitate locuiau circa 200 de oameni. În noaptea fatidică în căsuţe se odihneau 60 de persoane. Au murit 15 persoane, şase căutători de aur au fost daţi dispăruţi, nouă persoane au fost internate în spital. Întrebarea pusă: care a fost cauza spargerii zăgazurilor? Au fost expuse câteva ipoteze: nu au fost respectate regulile de construire a digurilor, acestea au fost construite de mântuială; în plus – ploile abundente, care au ridicat nivelul apei în râu. Acestea au fost opiniile cunoscutului deja gubernator al regiunii Krasnoiarsk Alexandr Uss[2].

În ştirile din seara aceleiaşi zile s-a anunţat că preşedintele FR Vladimir Putin a vorbit cu gubernatorul regiunii şi şeful Ministerului Situaţiilor Excepţionale. Preşedintele FR a dat indicaţii să li se ofere întregul ajutor sinistraţilor. Curios: V. Putin nu a întrebat, nu s-a interesat, cum a fost posibilă dobândirea ilegală a aurului?

Dar transpiră detalii curioase: Iurii Lapşin, preşedintele guvernului regiunii Krasnoiarsk, recunoaşte în faţa camerei de luat vederi că firma specializată în căutarea/găsirea/prelucrarea aurului era obligată să ceară învoire pentru dobândirea metalului preţios, ceea ce nu a fost făcut. Altfel spus – exploatarea era nelegitimă. Pentru ridicarea digului (e vorba de cel din urmă dig) era nevoie de elaborarea şi aprobarea unui proiect, ceea ce, de asemenea, nu a fost realizat. La rândul lor, reprezentanţii Rostehnadzor – Serviciul Federal de supraveghere al Guvernului Rusiei în problemele ecologice, tehnologice şi nucleare -, au declarat că nu au verificat aceste construcţii deoarece nu au fost informaţi de existenţa lor[3]. Deloc întâmplător, de acest tragic caz a început să se intereseze Procuratura. Câteva persoane deja au fost arestate. În regiunea Krasnoiarsk ziua de 21 octombrie a fost decretată zi de doliu.

Pe parcurs au fost date publicităţii detalii noi. Pe râu au fost ridicate mai multe diguri. S-a spart cel de mai de sus dig şi – respectiv – apa a lovit în celelalte patru. TOATE CONSTRUITE ILEGAL! Imediat după producerea catastrofei doi lucrători responsabili au încercat să ascundă documentele întreprinderii de dobândire a aurului, dar au fost prinşi.

Istoria tragediei nu s-a încheiat. Pe data de 21 octombrie, Postul de TV „Rossia” a întrerupt difuzarea emisiunii „Eterul direct” [„Прямой эфир”], moderat de Andrei Malahov. Intervenţia a fost făcută în momentul în care A. Malahov demonstra probe de apă, luate din râul Seiba. Analizele de laborator au demonstrat că concentrarea de mercur (argint-viu) depăşea de sute de ori normele accesibile. Dat fiindcă în FR emisiunile se transmit de la Extremul Orient spre partea europeană a ţării, în regiunile de est emisiunea a fost difuzată şi parţial înregistrată. Invitatul emisiunii, geologul Stanislav Zavadski a explicat că mercurul se foloseşte pentru dobândirea aurului: fiind mai greu, el determină firicelele de aur să se ridice la suprafaţă. Dar această metodă a fost una primitivă, dăunătoare sănătăţii şi interzisă pentru practicare. În cazul dat, însă, mercurul se foloseşte în proporţii industriale.

O persoană din partea locului a declarat că numărul victimelor este cu mult mai mare decât au anunţat autorităţile. La dobândirea aurului lucrau peste 170 de persoane. În cadrul emisiunii a fost prezent şi membrul Consiliului orăşenesc Krasnoiarsk, Serghei Şahmatov, care a reuşit să spună următoarele: „Vă voi dezvălui un mic secret. Această întreprindere [de dobândire a aurului], toate aceste [astfel de] întreprinderi, în fiecare an, coordonează activitatea lor dobândire a aurului cu Rostehnadzor şi toate aceste momente acolo sunt înscrise”. Şi Serghei Şahmatov a continuat: „De ce Rostehnadzor nu s-a uitat, nu a văzut şi nu a fixat aceste încălcări? Şi nu doar să aplice o amendă de 300 000 [de ruble]. De ce nu a închis sau nu a oprit activitatea acestei întreprinderi? Iată care-i problema”. Autorul sursei citate[4] încheie prin următoarele: putem doar bănui cine a sunat pentru a închide emisiunea lui Andrei Malahov.

Din alte surse aflăm: digul aparţine holdingului „Sibzoloto”. Angajaţii lucrează câte 12 ore, fără zile ce odihnă. Reţinerea salariilor ajunge până la trei luni. Un muncitor primea în cel mai bun caz 30 000 de ruble [7 100 lei RM] pe lună. Salariul era dat doar cheş. Condiţiile de trai sunt îngrozitoare. Oamenii locuiesc în case de lemn, ca câinii. Mâncarea este mizerabilă, pregătită din cele mai proaste produse alimentare. Cel mai apropiat magazin se află la 40 de kilometri. Nu există asistenţă medicală. Nu există legătură telefonică mobilă. Reclama holdingului „Sibzoloto” de atragere în câmpul muncii este ademenitoare, realitatea, însă, este diametral opusă. Oamenii lucrează în condiţii de robi; actele de identitate le sunt luate, sunt izolaţi de lume. Fiica directorului holdingului „Sibzoloto” Gurianov s-a stabilit în Marea Britanie, iar fiica vice-directorului Kovalikov locuieşte în Boston (SUA), fapte ce au revoltat opinia publică din Rusia. Comentatorul spune: „Acesta este „businessul eficace”, aceştia sunt „businessmenii-patrioţi” cu care Putin realizează noi străpungeri înainte[5] în economie…”[6]  

19 octombrie. În oraşul Rostov, supranumit Rostov Velikii (Mare), din regiunea Iaroslav, a ars o casă. În rezultat au murit cinci copii şi doi adulţi. Alte trei persoane au fost duse la spital. Incendiul a mistuit etajul de sus al clădirii (din bârne) şi acoperişul, în total 600 metri pătraţi[7].

În ştirile lansate două ore mai târziu a fost făcută precizarea că casa a fost incendiată intenţionat, persoana suspectată a fost reţinută[8].

Accidente rutiere grave şi deosebit de grave

1 octombrie. În Crimeea, pe autostrada „Taurida”, în preajma localităţii Primorskoie, s-au ciocnit frontal două limuzine – „Lada Priora” şi Kia Optima”. În urma tragicului impact partea din faţă a maşinii „Lada Priora” (producţie rusească) a fost distrusă complet. Anume în acest automobil au murit trei oameni. Alte cinci persoane au fost rănite şi internate în spital[9].

2 octombrie. În Sankt-Petersburg, pe şoseaua Volhonsk, o limuzină marca „Mazda” s-a ciocnit violent de un microbuz de rută. Autoturismul a luat foc, şoferul murind pe loc. Şapte pasageri ai microbuzului au avut de asemenea de suferit[10].

În aceeaşi zi, în regiunea Altai, raionul Telmensk, pe autostrada R-256 „Ciuiskii trakt”, conducătorul autocamionului „Scania” a trecut pe sensul opus al şoselei şi s-a lovit frontal cu autoturismul „Toyota Raum”. Şoferul şi un pasager al „Toyotei Raum” au murit pe loc. A avut de suferit şi conducătorul autocamionului. Mai mult: după impact autocamionul a zburat de pe şosea şi s-a proiectat într-o clădire, provocând un incendiu, care s-a extins pe o suprafaţă de 150 de m². Lupta cu flăcările a durat circa o oră[11].

3 octombrie. În raionul Boguceansk, regiunea Krasnoiarsk, un şofer de 56 de ani, conducător al automobilului  „Mitsubishi”, a încercat să treacă calea ferată la lumina roşie a semaforului. Cu regret pentru el, încercarea a fost fatală: un tren cu 11 vagoane l-a torpilat. Având leziuni corporale grave, şoferul a murit în maşina „Salvării” în drum spre spital[12].

În aceeaşi zi, la Permi, pe strada Krupskaia, aflată în reparaţie, o maşină de încărcat a strivit mortal o femeie[13].

4 octombrie. În Crimeea, în raionul Belogorodsk, s-au ciocnit trei automobile: „Renault Magnum”, „Gazeli” şi „Chevrolet Aveo”; în rezultat două persoane au decedat – şoferii automobilelor „Renault” şi „Chevrolet”; alte persoane rănite au fost transportate la spital. Conducerea Inspecţiei de Stat privind securitatea rutieră (UGIBDD/УГИБДД) a anunţat că de la începutul anului 2019, pe autostrada „Taurida”, s-au produs peste 130 de accidente rutiere în care au murit 34 de oameni, iar alte peste 200 de persoane au fost grav rănite[14].

În aceeaşi zi, în regiunea Novosibirsk, automobilul „VAZ 2115” s-a răsturnat în şanţul de scurgere, apoi a căzut în lac. În rezultat au murit două persoane, de 46 de ani (şoferul) şi 20 de ani (pasagerul)[15].

5 octombrie. În regiunea Krasnodar un autobuz s-a lovit frontal de o limuzină „VAZ 2112”. Şoferul limuzinei (54 de ani) şi pasagerul (63 de ani) au murit la locul accidentului[16].

6-7 octombrie. În Samara un autobuz s-a lovit de un stâlp, 13 pasageri au fost răniţi. În regiunea Nijnii Novgorod s-a răsturnat un autobuz cu turişti; 19 persoane au fost rănite. În oraşul Ufa o şoferiţă de 38 de ani, fiind la volanul automobilului „Toyota Camry”, a lovit un copil de 5 ani, care a decedat în spital. În centrul oraşului Cita s-au lovit frontal două autoturisme – „Toyota Corona” şi „Toyota Mark II”; în rezultat o persoană a murit, iar 6 persoane au fost duse la spital, între acestea 4 – în secţia de reanimare. În Sankt-Petersburg un automobil „Ford Mondeo” s-a proiectat într-o staţie de autobuse; o persoană a decedat pe loc, alta a fost rănită şi transportată la spital. În Daghestan, pe autostrada federală „Caucaz”, a fost găsită o limuzină cu cadavrele a doi poliţişti; oamenii legii erau în afara orelor de serviciu.

8 octombrie. În regiunea Vologda, pe traseul Vologda – Novaia Ladoga, făcând depăşirea, un autoturism „Renault Logan” s-a lovit frontal de o autocisternă fără combustibil. Autoturismul s-a răsturnat în şanţul de lângă şosea şi a luat foc. În autoturism erau patru doamne. Toate au decedat[17].

În aceeaşi zi, în regiunea Leningrad, raionul Vsevolojsk, un camion „Mercedes” s-a lovit frontal cu autoturismul de marca „Mitsubishi”. În urma impactului trei bărbaţi din salonul maşinii „Mitsubishi” au de cedat[18].

9 octombrie. În regiunea Leningrad, paionul Lomonosov, în satul Volkoviţî, în urma unui accident rutier a murit o fetiţă de trei anişori[19].

10 octombrie. În oraşul Mihailovka, regiunea Volgograd, s-a produs un accident rutier în care au murit patru tineri în vârsta de la 16 la 18 ani, inclusiv şoferul automobilului, care primise permisul de conducere trei luni în urmă. Un alt tânăr, în stare gravă, a fost internat în spital[20].

În aceeaşi zi, în Başkiria, s-au lovit frontal un microbuz „Renault” şi o limuzină „Renault Logan”, condusă de un bărbat de 54 de ani, care a decedat pe loc[21].

De asemenea, pe data de 10 octombrie, în regiunea Kaluga, pe şoseaua federală  „M-3 Ucraina”, s-a lovit camionul „Scania” cu un microbuz „Mercedes-Benz Sprinter”, care venea dinspre Breansk spre Moscova. În microbuz erau zece oameni. În urma impactului au murit patru persoane, inclusiv – şoferul microbuzului, alte şase au fost internate în spital[22]. Microbuzul avea numere de înmatriculare în Belorus. Ulterior (pe 11 octombrie) s-a anunţat moartea în spital al celui de-al cincilea pasager. Microbuzul venea din Gomel (Belarus) în Moscova.  Ambasada Belarus a confirmat decesul a patru persoane – cetăţeni ai acestei ţări. Se stabilea persoana celui de-al cincilea decedat.

11 octombrie. În regiunea Nijnii Novgorod, raionul Kstovsk, în cadrul urmăririi penale, în timpul unui experiment, a murit un motociclist. În urmă cu un an motociclistul a provocat un accident rutier, a fost rănit; lui i s-a intentat un proces penal în conformitate cu partea 1 a articolului 264 al Codului Penal al FR. În cadrul experimentului, mergând cu 70 km pe oră pe motocicleta „Yamaha”, bărbatul de 31 de ani, în cadrul unei manevre a căzut şi s-a lovit cu capul de un perete de beton. Casca de protecţie s-a desfăcut în două, motociclistul murind pe loc[23].

Alte accidente, fără victime umane

Pe data de 4 octombrie, în Başkiria, s-a răsturnat pe şosea un camion ce transporta combustibil. Nimeni nu a avut de suferit, salvatorii au luat măsuri în vederea prevenirii unui incendiu.

5 octombrie. În Sankt-Petersburg, în centrul istoric al oraşului (Fontanka, lângă Podul „Anicikov”), în râu a căzut un uriaş autostivuitor (autoîncărcător). Şoferul a vrut să aranjeze oglinda, a ieşit din cabină fără a asigura staţionarea camionului, care s-a cotelit în râu. Nimeni nu a avut de suferit, dar munca de recuperare a autoîncărcătorului a durat ore în şir. În plus, în râu s-a scurs motorina.

10 octombrie. Un grav accident rutier s-a produs în partea de nord a capitalei Rusiei, şoseaua Dmitrovskoie, în preajma casei nr. 152. S-au lovit şase automobile, nimeni nu a avut de suferit, dar traficul rutier a fost periclitat.

11 octombrie. În Saratov, dimineaţa, maşina „Salvării” a fost lovită de autoturismul „Niva”. În urma impactului maşina „Salvării” s-a răsturnat; şoferul acestui mijloc de transport şi persoana aflată în interior, precum şi conducătorul „Nivei” au avut de suferit şi au fost duşi la spital. În aceeaşi zi,  în regiunea Tula, pe autostrada „M-2 Crimeea”, în urma ciocnirii automobilelor „Lada Largus” şi „Hyundai Elantra”, au fost rănite şapte persoane.

Incendii

20 octombrie. În Moscova, pe strada Molodogvardeiskaia, a luat foc un depozit. Incendiul a cuprins 1,5 mii metri². Parţial a căzut acoperişul. Pentru stingerea incendiului a fost chemată aviaţia specială. Nu au fost victime[24]. Din informaţii nu este clar ce anume era stocat la locul incendiului. În schimb s-a spus că la depozit a început să lucreze un laborator mobil care investiga cantitatea substanţelor nocive aruncate în atmosferă.

21 octombrie. În Murmansk a luat foc un şantier naval. Focul a cuprins o suprafaţă de circa 500 m². Victime nu sunt[25].

Completare la soluţionarea/nesoluţionarea urmărilor inundaţiilor din regiunea Irkutsk

Pe data de 20 octombrie V. Putin din nou a ridicat tema soluţionării multiplelor probleme, apărute în urma inundaţiilor din regiunea Irkutsk. În reportaj vedem din nou feţele înspăimântate ale înalţilor demnitari ruşi. Putin se interesează cum merg lucrurile.

Intervine materialul reporteriței Ecaterina Kibalcici care comentează situaţia din oraşul Tulun, ceea ce în limba bureată înseamnă „sac”, asta pentru că râul Iia înconjoară oraşul, luându-l într-un semicerc. V. Putin a vizitat or. Tulun în septembrie. Atunci s-a constatat că – citat – „atitudinea conducătorilor locali faţă de sinistraţi este mai gravă decât inundaţiile”. În octombrie – din nou s-a examinat starea lucrurilor în Tulun, dar şi alte localităţi. S-a constatat: 1500 familii au primit apartamente noi, zeci de mii de cetăţeni au primit compensaţii din partea Guvernului. Totuşi, multe demersuri au rămas nesoluţionate. Şi V. Putin zice că dacă unele cazuri nu se încadrează în prevederile legale, totuşi administraţiile locale trebuie să aibă o atitudine omenească faţă de sinistraţi[26].

Deci, aşa: anumite persoane care au avut de suferit în urma inundaţiilor s-au adresat după ajutor autorităţilor locale. Acestea (autorităţile locale) au constatat că cererile nu se încadrează în normele legale şi au dat un răspuns negativ, demersurile au fost respinse. Persoanele sinistrate s-au adresat preşedintelui V. Putin. Acesta spune:  chiar dacă nu este temei legal pentru acordarea ajutoarelor, totuşi el să fie acordat. Pare a fi logic: fără temei juridic autorităţile locale nu pot să-şi permită încălcări ale legislaţiei. De ce atunci ele, autorităţile locale, nu s-au adresat direct la V. Putin?

În reportaj au fost aduse pilde de tărăgănare a rezolvării sau de nesoluţionare a problemelor sinistraţilor din regiunea Irkutsk din varii motive, dovadă a imperfecţiunii legislaţiei FR în astfel de cazuri.

Din domeniul curiozităţilor, mai puţin plăcute

2 octombrie. Pe strada centrală a satului Tarasovskoie, raionul Puşkin din regiunea Moscova, un camion a strivit un… crocodil. În preajma locului incidentului se află piaţa agricolă[27]. Informaţia mi s-a părut curioasă: de unde crocodili în centru Rusiei, în stare de libertate? Am constatat că în Rusia, în special – în Moscova, oamenii bogaţi achiziţionează animale exotice, reptile etc., pe care le ţin în case sau apartamente. Supravegherea nu întotdeauna este de calitate, deseori animalele, reptilele ş. a. reuşesc să evadeze, punând în pericol viaţa oamenilor sau propria lor viaţă.

Propaganda de stat

Impunerea forţată a viziunii actualei guvernări a FR privind victoria în cel de-al Doilea Război Mondial

 

Poziţia oficială a Kremlinului privind rolul URSS, al Armatei Roşii, în victoria Coaliţiei antihitleriste asupra Germaniei naziste a fost expusă cu diverse ocazii. Ca regulă, oficialii ruşi preamăresc rolul forţelor militare sovietice, justifică poziţia regimului stalinist, trec uşor (uneori – prea uşor) momentele care stânjenesc actuala conducere a FR. Nu ar apărea probleme în condiţiile în care conducerea actuală a FR ar lăsa trecutul pe seama istoricilor, ar oferi posibilitatea studierii nestingherite a arhivelor şi ar accepta principiul pluralismului de opinii. Din păcate, asta nu se întâmplă. În 2019, cu diverse ocazii, au fost abordate anumite probleme ale celui de-al Doilea Război Mondial. Astfel, în septembrie 2019, în capitala Albaniei, Tirana, Ambasadorul FR în această ţară Alexandr Karpuşin a prezentat o Scrisoare deschisă adresată colegului său, Ambasadorului Poloniei Karol Bachura, în care a expus poziţia a Kremlinului faţă de raporturile sovieto-poloneze în anii 1939-1944. Scrisoare deschisă a fost o reacţie la discursul ambasadorului polonez, expus cu prilejul Zilei Armatei Poloneze şi difuzat de agenţia de ştiri „ADN”.

Textul discursului a fost publicat în „Rossiiskaia gazeta”[28].

Alexandr Karpuşin: „Sunt absolut convins că aniversarea celui mai teribil război nu este un prilej pentru festivitate, ci este un moment pentru tristeţe şi meditaţii. În esenţă, prin scoaterea hipertrofiată în relief a însemnătăţii Pactului semnat de Moscova şi Berlin[29], în acelaşi timp,  Dumneavoastră aţi făcut Uniunea Sovietică responsabilă de declanşarea celui mai monstruos conflict din istoria omenirii. Totodată, Dumneavoastră nu aţi menţionat că, aşa cum era menţionat în Pact, trupele sovietice au intrat în raioanele de est ale Poloniei şi actualele regiuni de vest ale Belarus şi Ucraina doar la mijlocul lunii septembrie, atunci când guvernul polonez părăsea ţara. Astăzi, însă, Varşovia neagă eliberarea (iar în esenţă – salvarea) de către Armata Roşie a ţării de fascism. Aceasta în condiţiile în care dintr-un milion de soldaţi şi ofiţeri sovietici, ce şi-au dat viaţa pentru eliberarea tuturor ţărilor Europei de dincolo de frontiere (frontierele URSS – A.P.) 600 de mii (!) au căzut pe câmpurile de luptă din Polonia, în anii 1944-1945. Încă circa un milion de prizonieri sovietici au murit în lagărele hitleriste şi sunt înhumaţi pe teritoriul polonez. Chemând Rusia „să se întoarcă pe calea discuţiilor pe teme de istorie, bazate pe realizări şi care servesc bunelor relaţii bilaterale”, nu ştiu de ce, cu bună ştiinţă,  Dumneavoastră evitaţi acest fapt. Este foarte regretabil că preţul uriaş, plătit de Armata Roşie, deja nu mai prezintă „un merit” pentru actuala Polonie.

În anii 1990 guvernele noastre au semnat Acordul privind înmormântările şi locurile memoriei victimelor războaielor şi represiunilor. În 1997, în Polonia, s-au numărat 561 de monumente, ridicate în afara cimitirelor. Ulterior Varşovia a declarat război monumentelor sovietice, iar în 2017 a aprobat prin lege demolarea lor. În septembrie 2018, pe baza verificării, efectuate de Ambasada Rusiei, în Polonia mai rămăseseră doar 134. Toate acestea pe fundalul respectului, caracteristic societăţii poloneze, faţă de locurile memoriei.

Scoţând în relief „bătălia de la Vistula”, din august 1920[30], şi subliniind acţiunile eroice ale armatelor poloneze, Dumneavoastră ignoraţi cu desăvârşire câteva fapte incomode pentru Dvs., dar pentru noi – foarte importante. În primul rând, începutul războiului s-a datorat tendinţelor agresive naţionaliste ale Varşoviei, care s-a folosit de războiul civil catastrofal din Rusia şi a început operaţiunile militare, depăşind cu mult frontierele etnice poloneze. Moscova nu a tins spre un război cu Polonia, ci din răsputeri s-a străduit să-l evite; de la sfârşitul anului 1918 până în primăvara anului 1920 [Moscova] a înaintat multiple propuneri de pace, inclusiv – cu cedări teritoriale, care depăşeau cu mult acele [teritorii], pe care Polonia le-a primit în conformitate cu Tratatul de pace de la Riga[31]. Ulterior, într-adevăr, urmările războiului ruso-polonez au luat pentru noi o altă întorsătură cu pierderi teritoriale şi cu zeci de mii de morţi [aşa e în text, dar nu e clar de ce „ulterior” în condiţiile în care a fost semnat Tratatul de pace de la Riga?A.P.]. În articolul Dvs. este amintit masacrul ofiţerilor polonezi de la Katyn, dar treceţi cu vederea răfuiala cu cei 150 de mii de prizonieri ai Armatei Roşii. În lagărele poloneze de prizonieri din anii 1919-1921, devenite precursoare ale lagărelor de concentrare hitleriste, după calculele savanţilor noştri, au murit între 25 şi 28 de mii de oameni din cauza atitudinii brutale, foametei şi bolilor. Polonia continuă să considere că ea n-a încălcat normele dreptului umanitar internaţional şi nu permite Societăţii ruse militaro-istorice cel puţin să ridice un semn comemorativ în cinstea prizonierilor decedaţi. În acelaşi timp, complexul memorial „Katyn” a fost inaugurat în Rusia încă în anul 2000.

Este cazul să amintim că Polonia a fost una din primele [ţări] care a semnat cu Hitler un tratat de neagresiune[32]. Vorbind despre cauzele declanşării celui de-al Doilea Război Mondial, trebuie să recunoaştem că principalul catalizator al agresiunii hitleriste, într-un fel anumit – un preludiu al acestei tragedii, a fost aşa-numitul „Tratat de la Munchen”, din 1938, care nu numai că a jucat un rol tragic în soarta Cehoslovaciei, de la care Hitler a ocupat regiunea Sudetă, dar a devenit un eveniment-cheie, care a precedat începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Un rol reprobabil l-a avut Polonia, anexând de la Cehoslovacia o parte a teritoriului ei suveran – regiunea Zaolzie[33]. Varşovia nu a permis trupelor sovietice să-i acorde ajutor acestei ţări, nu a permis trecerea prin teritoriul său a aviaţiei şi a contingentului militar al URSS. În urma acestei poziţii [a Poloniei – A.P.] ce puteau oare crede la Moscova despre poziţia Varşoviei? Ostilitatea elitei poloneze faţă de ţara noastră le-a jucat festa înşişi polonezilor, atunci când ei s-au pomenit în faţa agresiunii Germaniei naziste.

Sunt convins: partea poloneză n-a procedat frumos atunci, când nu a invitat [în Varşovia la celebrarea a 80 de ani de la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, 1 septembrie 2019 – A.P.] delegaţiile rusă, sârbă şi chineză. În Varşovia nu a venit nici unul din liderii statelor învingătoare în război. Posibil, nu întâmplător. Este o reacţie simbolică la varianta poloneză a „memoriei istorice”. În memoria istorică poloneză sunt puternice amintirile Pactului Molotov-Ribbentrop (care a tărăgănat cu doi ani ofensiva Germaniei împotriva URSS, şi – în pofida ambiguităţilor, a devenit unul din factorii importanţi ai victoriei asupra nazism-fascismului), lunii septembrie 1939, a [masacrului] de la Katyn şi insurecţiei din Varşovia. La ruşi [în memoria lor sunt puternice amintirile – A.P.] despre ororile şi eroismul Marelui Război pentru apărarea Patriei, nenumăratele peripeţii ale istoriei noastre complicate din secolul al XX-lea. Sunt convins: demonstrând voinţă politică, putem elimina contradicţiile între toate aceste aspecte ale evenimentelor şi a interpretărilor lor. Altfel riscăm din nou să călcăm pe una şi aceeaşi greblă”.

Este evident: deşi intenţiile Ambasadorului par a fi nobile în dorinţa lui de a soluţiona problemele de ordin istoric, totuşi tonalitatea, maniera de expunere a acestei dorinţe, demonstrează un pretins caracter de superioritate. Multe teze sunt greşite sau repetă poziţia stalinistă. În unul din materialele viitoare, puse pe acest blog, vom comenta evenimentele istorice polono-sovietice, având la bază şi presa vremii, în mod special cotidianul „Sfatul Ţării” din anul 1919.

4.11.2019


[1] На борту разбившегося в Конго самолета Ан-72 были россияне. În: https://www.1tv.ru/news/issue/2019-10-11/21:00#6 [accesat 12.10.2019]

[2] В Красноярском крае прорвало дамбу, известно о 15 погибших. În: https://www.1tv.ru/news/issue/2019-10-19/12:00#2 [accesat 23. 10. 2019]

[3]В Красноярском крае после прорыва дамбы найдены живыми семеро рабочих, еще шестеро числятся пропавшими. În: https://www.1tv.ru/news/issue/2019-10-19/21:00#2 (accesat 20. 10. 2019)

[4] «Сняли по звонку». Ведущий озвучил результаты проб воды из реки Сейба. În: https://www.youtube.com/watch?v=rpklC83MHvM [accesat 27 10. 2019]

[5] Preşedintele V. Putin nu o singură dată a folosit noţiunea «Прорыв», ceea ce înseamnă „străpungere”, „salt înainte”, dar «Прорыв» înseamnă şi spargere a digului

[6] Прорыв дамбы в Красноярском крае. Александр Усс. Отзыв сотрудников о работе в Сибзолото. În: https://www.youtube.com/watch?v=ldYS2iYh_Jw [accesat 27 10. 2019]

[7] В Ярославской области при пожаре погибли пятеро детей и двое взрослых. În: https://www.1tv.ru/news/issue/2019-10-19/21:00#7 [accesat 20. 10. 2019]

[8] Причиной пожара в жилом доме в Ростове Великом стал поджог. În: https://www.1tv.ru/news/issue/2019-10-20/12:00#3 [accesat 20. 10. 2019]

[9] В Крыму три человека погибли в ДТП на трассе «Таврида». În: https://rg.ru/2019/10/01/reg-ufo/v-krymu-v-dtp-na-trasse-tavrida-pogibli-tri-cheloveka.html [accesat 19.10.2019]

[10] В Петербурге иномарка загорелась после столеновения с автобусом. În: https://rg.ru/2019/10/02/reg-szfo/odin-chelovek-pogib-8-postradali-v-dtp-s-avtobusom-v-peterburge.html [accesat 19.10.2019]

[11] На Алтае фура снесла легковушку и врезалась в здание. În: https://rg.ru/2019/09/16/reg-sibfo/v-tomske-avtobus-s-passazhirami-vrezalsia-v-stolb-i-perevernulsia.html [accesat 19.10.2019]

[12] В Красноярском крае водитель легкового авто погиб в ДТП с поездом. În: https://rg.ru/2019/10/03/reg-sibfo/v-krasnoiarskom-krae-voditel-legkovogo-avto-pogib-v-dtp-s-poezdom.html [accesat 19.10.2019]

[13] В Перьми во время дорожных работ погибла женщина. În: https://rg.ru/2019/10/03/reg-pfo/v-permi-vo-vremia-dorozhnyh-rabot-pogibla-zhenshchina.html [accesat 19.10.2019]

[14] В Крыму в ДТП на трассе «Таврида» погибли два человека. În: https://rg.ru/2019/10/04/reg-ufo/v-krymu-v-dtp-na-trasse-tavrida-pogibli-dva-cheloveka.html [accesat 22. 10. 2019]

[15] В Новосибирской области автомобиль упал в озеро, погибли два человека. În: https://rg.ru/2019/10/04/reg-sibfo/v-novosibirskoj-oblasti-avtomobil-upal-v-ozero-pogibli-dva-cheloveka.html [accesat 22. 10. 2019]

[16] На Кубани в ДТП с вахтовым автобусом погибли два человека. În: https://rg.ru/2019/10/05/reg-ufo/na-kubani-v-dtp-s-vahtovym-avtobusom-pogibli-dva-cheloveka.html [accesat 22. 10. 2019]

[17] Четыре человека погибли в ДТП под Вологдой. În: https://rg.ru/2019/10/08/reg-szfo/chetyre-cheloveka-pogibli-v-dtp-pod-vologdoj.html [accesat 22. 10. 2019]

[18] В Лeниниградской области в аварии погибли три человека. În: https://rg.ru/2019/10/08/reg-szfo/v-leningradskoj-oblasti-v-avarii-pogibli-tri-cheloveka.html [accesat 26. 10. 2019]

[19] В Ленинградской области водитель насмерть сбил трехлетнюю девочку. În: https://rg.ru/2019/10/09/reg-szfo/v-leningradskoj-oblasti-voditel-nasmert-sbil-trehletniuiu-devochku.html [accesat 26. 10. 2019]

[20] Под Волгоградом возбудили дело о смертельном  ДТП с подростками. În: https://rg.ru/2019/10/10/reg-ufo/pod-volgogradom-vozbudili-delo-o-smertelnom-dtp-s-podrostkami.html [accesat 26. 10. 2019]

[21] В Башкирии в аварии с пассажирским микроавтобусом погид чeловек. În: https://rg.ru/2019/10/10/reg-pfo/v-bashkirii-v-avarii-s-passazhirskim-mikroavtobusom-pogib-chelovek.html [accesat 26. 10. 2019]

[22] Разворот под фуру. În: https://rg.ru/2019/10/10/reg-cfo/v-dtp-pod-kalugoj-pogibli-chetyre-cheloveka.html [accesat 26. 10. 2019]

[23] Нижегородский мотоциклист погиб в ходе следственного эксперимента. În: https://rg.ru/2019/10/11/reg-pfo/nizhegorodskij-motociklist-pogib-v-hode-sledstvennogo-eksperimenta.html [accesat 26. 10. 2019]

[24] В Москве площадь пожара на складе на Молодогвардейской улице выросла до 1,5 тысяч квадратных метров. În: https://www.1tv.ru/news/issue/2019-10-20/10:00#3 [accesat 20. 10. 2019]

[25] В Мурманске выясняют причины ночного пожара на местной судоверфи. În: https://www.1tv.ru/news/issue/2019-10-21/09:00#8 [accesat 23. 10. 2019]

[26] Из-за лишних формальностей помощь после наводнения в Иркутской области получили не все пострадавшие. În: https://www.1tv.ru/news/issue/2019-10-20/21:00#3 [accesat 23. 10. 2019]

[27] В подмосковье грузовик насмерть сбил крокодила. În: https://rg.ru/2019/10/02/reg-cfo/v-podmoskove-gruzovik-nasmert-sbil-krokodila.html [accesat 19.10.2019]


[28] Alexandr Borisov. Посол РФ в Албании поставил на место своего польского коллегу [Ambasadorul FR în Albania l-a pus la punct pe colegul său polonez]. În: https://rg.ru/2019/09/13/posol-rf-v-albanii-postavil-na-mesto-svoego-polskogo-kollegu.html [accesat 7. 11. 2019]

[29] Este vorba de Tratatul de neagresiune între URSS şi Germania şi de Protocolului adiţional secret, numit în literatura de specialitate „Pactul Molotov-Ribbentrop” sau „Pactul Stalin-Hitler”.

[30] În Bătălia de la Vistula victoria a fost de partea polonezilor, care au oprit, astfel, invazia bolşevică în propria lor ţară, dar şi în Europa occidentală.

[31] Tratat semnat la Riga, la 8 martie 1921, care consfinţea frontierele de est ale Poloniei.

[32] Tratatul de neagresiune polono-german nu conţinea înţelegeri secrete, prin care părţile semnatare să anexeze teritoriile altor state, aşa cum au făcut-o staliniştii şi naziştii.

[33] Regiune cu populaţie mixtă, ocupată de Cehoslovacia în 1919.

Comentariile nu sunt permise.