Ne-a părăsit Profesorul Ion Agrigoroaiei. Necrolog

Am aflat vestea tristă: Profesorul Ion Agrigoroaiei ne-a părăsit.

Profesorul Ion Agrigoroaiei s-a născut în Chișinău, în decembrie 1936, în cadrul României întregite. După reinstaurarea regimului sovietic în Basarabia (1944) familia Agrigoroaiei a fost nevoită să se refugieze dincolo de Prut. La Iași, Ion Agrigoroaiei a absolvit Liceul „Constantin Negruzzi” (1954), apoi Facultatea de Istorie a Universității „A. I. Cuza” (1958). A trecut toate treptele unui cadru universitar de la preparator la profesor. În 1975 a susținut teza de doctor în istorie.

Profesorul Ion Agrigoroaiei a fost un cunoscut specialist în Istoria contemporană a românilor, a fost preocupat de problemele Reîntregirii României în 1918, având cercetări speciale referitoare la Unirea Basarabiei cu Patria-mamă România, la integrarea acestei provincii cu restul țării. Profesorul I. Agrigoroaiei a avut contribuții deosebite la examinarea vieții culturale și spirituale a basarabenilor în cadrul României întregite, a fost preocupat de marile tragedii ale basarabenilor cotropiți de URSS (1940, 1944), de deportările efectuate de Moscova în anii 1941, 1949 și 1951.

Profesorul Ion Agrigoroaiei a susținut pe toate căile cercetarea istorică în R. Moldova, având studii comune cu specialiști de la Chișinău. Astfel, împreună cu regretatul coleg Gheorghe Palade profesorul Ion Agrigoroaiei a elaborat și publicat monografia Basarabia în cadrul României întregite (1918-1940)[1], volum în care a fost expus adevărul despre România interbelică, în special cu referire la Basarabia. Istoricul I. Agrigoroaiei întotdeauna a considerat că istoria Basarabiei este o istorie locală, este parte a Istoriei Neamului Românesc.

Profesorul Ion Agrigoroaiei a fost îndrumătorul tezelor de doctorat, realizate și de tineri specialiști din R. Moldova. Astfel, sub îndrumarea distinsului Profesor, la 30 ianuarie 2010, Viorica Olaru-Cemîrtan a susținut cu brio teza de doctor în istorie, publicată ulterior cu un Cuvânt-înainte semnat de Profesorul Ion Agrigoroaiei[2]. Interesul sporit al cititorilor față de problematica deportărilor a făcut ca autoarea lucrării să completeze cu noi date precedenta ediție și să publice, în 2017, ediția a două, care a beneficiat de un alt Cuvânt-înainte, semnat de Profesorul Ion Agrigoroaiei[3]. Regretatul Profesor a scris: „Am remarcat necesitatea unor astfel de studii care să înfățișeze, la realele dimensiuni, politica aplicată de puterea bolșevică prin dezrădăcinarea a mii și zeci de mii  de oameni, supuși unui regim dur de exterminare, cu un număr extrem de mare de victime (morți sau cu traume sufletești grave). Și aceasta cu atât mai mult, cu cât dezbaterea își menține actualitatea prin ținuta sa științifică și prin mesajul moral, prin necesitatea de a acționa în continuare, cu fermitate, în apărarea drepturilor fundamentale ale omului”[4].

Profesorul Ion Agrigoroaiei a fost invitatul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, unde a ținut prelegeri în fața studenților, a participat la diverse conferințe științifice cu comunicări, a vizitat alte instituții de învățământ, muzee, complexe memoriale etc. Profesorul Ion Agrigoroaiei fost întotdeauna îngăduitor cu colegii basarabeni, le-a oferit consultațiile cerute, precum și cărțile semnate de dumnealui.

Trecerea în eternitate a Profesorului Ion Agrigoroaiei este o grea pierdere a breslei istoricilor români. El va rămâne veșnic în memoria noastră.

Aducem condoleanțe familiei, rudelor, prietenilor, tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat.

Dumnezeu să-l odihnească!

 

Prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu, președintele Asociației Istoricilor din R. Moldova „Alexandru Moșanu”

8 noiembrie 2021


[1] Ion Agrigoroaiei, Gheorghe Paladi, Basarabia în cadrul României întregite (1918-1940), Chișinău, Editura Universitas, 1993, 225 p.

[2] Ion Agrigoroaiei, Cuvânt-înainte, în Viorica Olaru-Cemîrtan, Deportările din Basarabia. 1940-1941, 1944-1956, Chișinău, Editura Pontos, 2013, p. 8-10.

[3] Ion Agrigoroaiei, Cuvânt-înainte, în Viorica Olaru-Cemîrtan, Deportările din Basarabia. 1940-1941, 1944-1956, Chișinău, S.n., 2017, p. 11.

[4] Ibidem.

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva