Stimați prieteni,

 Miercuri, 31 august 2022, la sediul AIRM „Alexandru Moșanu”, Chișinău, str. Kogălniceanu, 52, a avut loc ședința Comitetului de Conducere al AIRM „Alexandru Moșanu”.

La ședință au participat: Ion Negrei, Viorica Negrei, Viorel Cojocaru, Viorel Bolduma, Oleg Chisiliov, Sergiu Gurin, Crina Harea și subsemnatul.

Au lipsit Ion Șișcanu (motivat), Alina Rusu, Mihai Tașcă, Daniela Vacarciuc.

Ordinea de zi:

1.      Despre participarea membrilor AIRM „Alexandru Moșanu” la Congresul Național al istoricilor români (8-10 septembrie, Alba-Iulia);

2.      Pregătirea și realizarea Conferinței Internaționale Științifice consacrate împlinirii a 30 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei (raportor – părintele dr. Viorel Cojocaru);

3.      Diverse.

La primul subiect al ordinii de zi membrii Comitetului de Conducere al AIRM „Alexandru Moșanu” au trecut în revistă gradul de pregătire al colegilor istorici, înscriși în Programul Congresului Național al istoricilor români.

La subiectul doi al ordinii de zi au fost luate următoarele decizii:

În parteneriat cu Mitropolia Basarabiei, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” va organiza pe data de 19-20 octombrie 2022 Conferința Științifică Internațională cu tema „Spiritualitatea românească în spațiul basarabean la est de Prut (cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei)”.

Am propus următoarele secții: 1) Biserica din Basarabia sub ruși (1812-1918); 2) Constituirea Mitropoliei Basarabiei și activitatea ei în perioada interbelică; 3) Persecutarea enoriașilor și a Bisericii din Basarabia în timpul regimului totalitar comunist. Desființarea Mitropoliei Basarabiei; 4) Criza (impasul) societății sovietice la răscrucea anilor 80-90 ai sec. al XX-lea. Reactivarea Mitropoliei Basarabiei; 5) Radiografia Mitropoliei Basarabiei.

La Conferință se pot înscrie specialiști în alte domenii decât istoria Mitropoliei Basarabiei, dar legate de Biserică – Stat – Societate.

Temele comunicărilor Dvs. le așteptăm până la 25 septembrie 2022.

În cadrul ședinței au fost luate deciziile:

1.      A satisface cererea domnului dr. Cristian Alexandru Marin de a fi primit în rândurile Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” și a-i elibera un document doveditor;

2.      După 20 octombrie 2022 a aproba modelul Carnetului de membru al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, a tipări și a înmâna respectivele carnete membrilor Asociației.

3.      În octombrie-noiembrie 2022, în parteneriat cu Consulatul României de la Bălți, cu Episcopia de la Bălți (Mitropolia Basarabiei), alți parteneri, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” va organiza un concurs de eseuri pentru elevi cu tema „160 de ani ai diplomației române”. Detaliile urmează a fi făcute public.

4.      Am regretat decesul lui Mihail Gorbaciov.

Am decis să ne adresăm Primăriei Municipiului Chișinău cu rugămintea de a oferi unei străzi din oraș numele marelui dispărut.

5.      A fost luată decizia elaborării, publicării și difuzării unei lucrări de sinteză despre Istoria Basarabiei – RSS Moldovenești – Republica Moldova pentru românii de pretutindeni.

6.      Am decis să examinăm încă o dată propunerile doamnei Daniela Vacarciuc privind starea învățământului istoric în Republica Moldova și să facem demersurile respective în instanțe competente (Anexăm propunerile dnei Daniela Vacarciuc, expuse în cadrul Adunării festive, prilejuite de Ziua Istoricului).

7.      În cadrul ședinței a fost ridicată problema utilizării de către oficialii Republicii Moldova a sintagmei „Sărbătoarea Națională «Limba noastră»”. În Declarația pentru presă (Anexa nr. 2) am cerut să fie utilizată formula „Ziua Limbii Române”.

Au fost expuse și discutate și alte subiecte actuale ale Istoriei noastre.

Despre acțiunile realizate vă vom comunica sistematic.

Prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu, președintele Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”

2 septembrie 2022

 

Anexa nr. 1

Revendicările

Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” aprobate la Adunarea Istoricilor de pe data de 18 iunie 2022

Cerem Ministerului Educației și Cercetării 

1. Crearea grabnică a echipelor de lucru pentru elaborarea manualelor școlare. Actualele manuale nu corespund nici Curriculei din 2019, nici autenticității trăirii istorice în care ne aflăm.

2. Uniformizarea mesajului istoric la orele predate în instituțiile din republică. Școala crește personalități cu viziune diferită despre identitatea națională a cetățenilor republicii. Deconspirarea și combaterea concepției moldovenismului, sau, – mai nou – a „societății civice moldovenești”, periculoasă pentru evoluția noastră ca neam și popor.

3. Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea educației istorice în colegii cu revederea planului cadru de 35-45 de ore pentru copiii care însușesc o specialitate, dar doresc să trăiască emoțiile istoriei noastre naționale. Credem că educația istorică este foarte importantă pentru dezvoltarea statului nostru.

4. Promovarea în scoli a Educației pentru Pace. Istoricii poartă mesajul păcii pe care îl desprind din învățăturile istoriei.

Cerem Parlamentului Republicii Moldova:

Să modifice urgent  art. 13 din Constituția Republicii Moldova pentru că sintagma „limba moldovenească” este o reminiscență a stalinismului, un neadevăr ce vine în contradicție flagrantă cu denumirea firească a limbii pe care o vorbim – Limba Română.

Anexa nr. 2 

Comunicat pentru presă al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”

Cu privire la sintagma „Sărbătoarea Națională «Limba noastră»”

Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” privește cu nedumerire utilizarea sintagmei „Limba Noastră” pentru a marca Ziua Limbii Române, așa cum este în România. Ori utilizarea sintagmei „limba noastră”, „limba moldovenească” și altor variațiuni referitoare la denumirea corectă a limbii pe care o vorbim, este în contradicție cu Declarația de Independență care stipulează decizia din 31 august 1989 privind decretarea limbii române ca limbă de stat și reintroducerea alfabetului latin. De asemenea, prin decizia Curții Constituționale din 5 decembrie 2013 s-a stipulat că Declarația de Independență prevalează Constituția Republicii Moldova (asta pentru că Constituția poate fi modificată, pe când Declarația de Independență – nu), iar conform art. 140 alin. 2 din Constituția Moldovei „hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și nu pot fi atacate”. Astfel, utilizarea sintagmei „limba moldovenească” este greșită și neavenită.

Constatăm că foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova se sfiesc a spune în mod tranșant și cu demnitate în ce limbă vorbesc, ori această componentă face parte din problema identitară pe care istoricii o semnalează nu prima dată. Ținând cont de divizarea societății pe viziunile geopolitice și politice, subliniem necesitatea promovării în Republica Moldova a valorilor naționale românești ca parte integrantă a valorilor Comunității europene, inclusiv promovarea adevărului istoric și lingvistic, adesea omis conștient și inconștient de politicieni.

Solicităm redenumirea sintagmei „Sărbătoarea Națională «Limba noastră»” cu „Ziua Limbii Române”, acest lucru fiind posibil printr-o lege organică, pentru că un popor nu se sfiește în a numi denumirea limbii sale.

 31 august 2022