Economistul, academician Sergiu Chircă – apărătorul dreptății

Profesorul Sergiu Chircă a rămas în memoria noastră ca un specialist notoriu în domeniul analizei economiei naționale a RSS Moldovenești/Republicii Moldova, dar și a fostei URSS. A luptat consecvent pentru Renașterea națională a românilor basarabeni, a fost un excelent profesor și îndrumător al tineretului.

Pe data de 9 ianuarie 2019 i-am solicitat profesorului Sergiu Chircă un interviu referitor la relațiile domniei sale cu profesorul Alexandru Moșanu. De față a fost și dna Lucia Chircă, soția profesorului. Din spusele lui Sergiu Chircă, el l-a cunoscut pe profesorul Alexandru Moșanu în 1964. A. Moșanu era secretar științific la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, iar prof. Sergiu Chircă era secretar științific la Institutul de Economie al aceleiași Academii. Munca i-a apropiat pe cei doi tineri specialiști. „Alexandru Moșanu insufla încredere”, – spune prof. Sergiu Chircă. A. Moșanu îl consulta deseori în probleme de istorie, iar după o perioadă de timp cei doi discutau și chestiuni politice.

Fiind secretar științific și având acces la documente cu parafa „Strict secret” sau „Secret”, S. Chircă a examinat documente ale Gosplanului URSS (Comitetului unional de planificare) în care a descoperit un proiect diabolic de depopulare camuflată a băștinașilor, românilor basarabeni. Kremlinul cerea autorităților de la Chișinău permutarea cu traiul din localitățile rurale ale RSSM în Kazahstan (regiunile Karaganda, Kzîl-Orda și Țelinograd) a familiilor tinere, cu vârsta de nu mai mult de 40 de ani, cărora li se ofereau bani de drum și diverse înlesniri în locurile de destinație. Sergiu Chircă a copiat cifrele respective, le-a dat o interpretare neutră și a adus articolul pentru publicare în ziarul „Moldova socialistă”. În loc să tipărească materialul dat, responsabilii ziarului l-au trimis la Comitetul Central al Partidului Comunist al Moldovei, prim-secretar fiind Ivan I. Bodiul. Pe data de 25 decembrie 1965, într-o declarație,  micul dictator I. Bodiu a afirmat că autorul articolului (adică Sergiu Chircă), dând dovadă de „tendințe naționaliste” a spus că „sub motivul surplusului de brațe de muncă, populația băștinașă este strămutată în alte regiuni ale Uniunii Sovietice, iar în Moldova se aduce din afară forță de muncă”. În opinia lui I. Bodiu „aceasta era o calomnie, propagată și de presa engleză și cea franceză și la Postul de Radio „Europa Liberă” din Munchen” (vezi și Sergiu Ion Chircă, Sisteme economice în timp și spațiu, Chișinău, Editura ARC, 2009, p. 8). Drept urmare, Sergiu Chircă a fost disponibilizat de la serviciu, fiind șomer un an de zile.

Sergiu Chircă a fost un apropiat al rectorului Institutului Politehnic din Chișinău (azi Universitatea Tehnică a Moldovei, UTM) Sergiu Rădăuțan (rector 1964-1973), care l-a angajat la serviciu și care l-a susținut în efortul de creare a Catedrei Economia Muncii, pe care prof. Sergiu Chircă a condus-o timp de 25 de ani. În perioada activității la UTM profesorul Sergiu Chircă a constatat: Universitatea Tehnică trimitea pe cei mai bine pregătiți absolvenți ai ei la întreprinderile constructoare de mașini din republică. Ei, tinerii specialiști, însă, nu erau primiți la lucru. Pe parcurs, S. Chircă a aflat: conducătorii uzinelor constructoare de mașini din RSSM aduceau specialiști din afara republicii. Astfel, de ex., Uzina „Mezon” din Chișinău avea două baze de pregătire a cadrelor în Ucraina, una din care se afla în Crimeea, și cadrele erau aduse de acolo. Documentându-se pentru teza de doctor habilitat în secțiile de cadre de la întreprinderile industriale din Tiraspol, Râbnița, Chișinău (Uzina de tractoare) etc., Sergiu Chircă a constatat: administrațiile respectivelor întreprinderi nu-i angajau la lucru pe specialiștii noștri, ci pe cei care veneau din Rusia. „Asta m-a înfiorat, – spune S. Chircă, – mi-a dat energie și am început să scriu…”

Profesorul S. Chircă revine la relațiile cu profesorul A. Moșanu. În 1966 S. Chircă s-a căsătorit, dar nu au mers la Biserică. După 1990 i-a rugat pe Alexandru și Parascovia Moșanu să meargă la Biserică și „cu întârziere am făcut serviciul creștin, astfel ei (Alexandru și Parascovia Moșanu – a.p.) au devenit nănașii noștri”. De acum încolo relațiile dintre Sergiu Chircă și Alexandru Moșanu au devenit deosebit de strânse. Ambii au participat activ la Mișcarea de Renaștere Națională, la constituirea Frontului popular din Moldova. Însă, atunci când, alături de alți intelectuali, a constatat mari nereguli se s-au comis de conducerea Frontului, Sergiu Chircă a părăsit rândurile acestuia, fiind mereu alături de profesorul Alexandru Moșanu.

Apoi discuția a „lunecat” spre „amintiri din copilărie”. „Tatăl meu, – spune Sergiu Chircă -, de meserie a fost cizmar. Avea atelier pe strada Armenească colț cu str. Kogălniceanu”. Sovieticii l-au deposedat de atelier și Ion Chircă, tatăl lui Sergiu, a fost nevoit să lucreze hamal la gară. Pe data de 28 iunie 1941 (începuse deja războiul germano-sovietic, a.p.) Ion Chircă nu a venit de la muncă. Era ziua când soția lui (mama lui Sergiu) a născut-o pe Viorica Chircă, devenită ulterior Artistă a Poporului, Laureată a Premiului Național. În așa condiții, bunelul lui Sergiu Chircă a mers în căutarea fiului. Acesta fusese arestat de NKVD sub motiv fals cum că în una din nopți a semnalat aviatorilor germani. Sergiu Chircă își amintește de perchezițiile ce le-au făcut militarii sovietic în podul casei, dar nu au găsit nimic. Ion Chircă a fost eliberat. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial Ion Chircă a fost trimis într-un lagăr de concentrare în Rusia, iar soția lui a rămas cu patru copii mici. Despre condițiile grele pe care le-au avut de îndurat a scris și Viorica Chircă (vezi: Teatru „Mihai Eminescu” la 100 de ani: Viorica Chircă, în https://vipmagazin.md/teatrul-mihai-eminescu-la-100-de-ani-viorica-chirca/ ).

Subsemnatul, în 1998, am susținut teza de doctor habilitat cu titlul „Politica României privind Basarabia. 1940-1944”. Capitolul III al tezei este întitulat „Administrarea Basarabiei eliberate”. După susținerea publică a tezei, lucrările au fost examinate de echipa de experți ai Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare (CNAA, în prezent – Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare. ANACEC). Mult timp mai târziu, profesorul Sergiu Chircă mi-a spus că în cadrul examinării tezei, unul din experți a fost revoltat de titlul capitolului III, strigând: „Ce fel de Basarabie eliberată, ea a fost ocupată de români!”, la care profesorul S. Chircă i-a replicat: „Stai liniștit. Tatăl meu a întâmpinat Armata Română cu pâine și sare!”

Așadar, de mic copil profesorul Sergiu Chircă a fost educat în spiritul dragostei de Neam. El era conștient de soarta poporului din care face parte, iar în discuțiile cu Alexandru Moșanu și-a completat cunoștințele istorice și și-a întărit conștiința națională. Aceste cunoștințe și calități l-au determinat să ia poziție față de fărădelegile comise de autoritățile comuniste din RSSM, care promovau politica de modificare a componenței etnice a republicii. Prin cunoștințele disimilate Sergiu Chircă a creat premise pentru Mișcarea de Renaștere Națională a românilor basarabeni, iar atunci când Imperiul sovietic (citește rus) a început să se clatine datorită putreziciunii interioare, profesorul Sergiu Chircă ș-a înrolat plenar în serviciul apărării și promovării intereselor naționale a băștinașilor.

Anatol Petrencu, istoric

 

 

 

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva