Astăzi, 12 octombrie 2024, academicianul Alexandru Zub a împlinit vârsta de 90 de ani. Dl Alexandru Zub s-a născut în localitatea Vârful Câmpului, județul Botoșani. A absolvit Școala Normală (Pedagogică) din Șendreni-Dorohoi (1953), apoi a făcut studii la Facultatea de Istorie a Universității „A. I. Cuza” din Iași (1953-1957). S-ar fi părut că atmosfera pentru afirmarea capacităților individuale era favorabilă: în URSS, în februarie 1956, Nichita Hrușciov a condamnat numitul de el „cult al personalității lui Stalin”; de fapt – au fost condamnate crimele odioase comise de dictatorul roșu de la Kremlin. Începuse „dezghețul hrușciovian” – o liberalizare a vieții politice interne în URSS. Critica „cultului personalității” lui Stalin a fost un semnal pentru destalinizarea unor țări aflate sub dominația URSS, cea mai cunoscută fiind rebeliunea anticomunistă din Ungaria. Liderul comuniștilor români, Gheorghe Gheorghiu-Dej a declarat că în România staliniștii au fost înlăturați de la putere (el avea în vedere „grupul tovarășilor de la Moscova” – Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu, disponibilizați  din posturi în mai 1952, deci – înainte de a muri Iosif Stalin (martie 1953) și de critica „cultului personalității” lui.

În pofida politicii de liberalizare, conducerea URSS a înăbușit cu tancurile insurecția din Budapesta. Spiritul libertății a cuprins masele, mai ales – tinerii, inclusiv în România. Dar același elan i-a îngrijorat pe liderii de la București, care deveniseră atenți la orice manifestare ostilă guvernării comuniste sau necoordonată cu autoritățile. Aceasta era starea de lucruri când, alături cu alți tineri absolvenți, istorici și lingviști, Alexandru Zub a propus un program de activități prilejuite de împlinirea a 500 de ani de la înscăunarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare (12 aprilie 1457). Alexandru Zub afirma că în fond, nu a fost un program „cât de cât riguros”[1]. Fiind depistați de Securitate, tinerii, etichetați „elemente dușmănoase”, au fost aduși în instanța de judecată comunistă unde li s-a spus: „(…) fiind stăpâniți de concepții naționaliste, în toamna anului 1956, au plănuit ca la 12 aprilie 1957, cu ocazia sărbătoririi a 500 de ani de la înscăunarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare, să organizeze o acțiune contrarevoluționară, la care să antreneze studenții din toate centrele universitare ale RPR (Republicii Populare România, a.p.). În timpul unei excursii la sfârșitul lunii octombrie 1956 de către mai mulți studenți (…) între care și Zub Alexandru (…) apreciind posibilitatea extinderii contrarevoluției din Ungaria și în țara noastră, au hotărât să folosească prilejul oferit de sărbătorirea a 500 de ani (…) pentru ca prin imprimare unui  caracter profund șovin, să incite spiritele studenților (…) și astfel să o transforme într-o acțiune antistatală”[2].

Este clar? Nu pentru că ar fi comis acțiuni antistatale, ci doar pentru că elaborase un plan de consemnare a unui eveniment istoric, consumat 500 de ani în urmă. Alexandru Zub a fost condamnat la 10 ani de lagăre de muncă. A fost eliberat abia în 1964.

A luat-o de la început: a lucrat la Muzeul de Istorie din Bacău, apoi la Biblioteca Universitară din Iași, după care, din 1968, a revenit în cadrul Institutului de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, fiind și director al acestuia din 1990 până în 2010. Academicianul Alexandru Zub a devenit un cunoscut istoric al ideilor și culturii, al istoriografiei românești[3]. Domnia sa a manifestat întotdeauna un interes sporit față de Basarabia, de scrisul istoric de aici și de autorii acestuia. A fost de mai multe ori la Chișinău, a participat cu comunicări la Simpozioanele științifice, organizate aici. Recent a fost prezent la Congresul Național al Istoricilor Români, ediția a IV-a (Chișinău – Suceava) și a rostit un scurt discurs.

Din nume propriu și din numele membrilor Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” îi dorim distinsului academician LA MULȚI ANI cu sănătate, liniște sufletească, numai bine.

Anatol Petrencu, președintele AIRM „A. Moșanu”

12 octombrie 2024

anatol_petrencu@yahoo.com