Masă rotundă RASS Moldovenească – cap de pod pentru anexarea Basarabiei

Joi, 10 octombrie 2024, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (blocul II, etajul I, Sala Arte și Hărți, Chișinău, str. 31 august 1989, nr.78), Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”) a organizat Masa rotundă cu tema „RASS Moldovenească – cap de pod pentru anexarea Basarabiei”, prilejuită de împlinirea (la 12 octombrie) a 100 de ani de la constituire.

În fața celor prezenți în sală au luat cuvântul elevele Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri” Erica Buju și Loredana Rusu, care au expus împrejurările realizării operațiunii de la Tatar-Bunar (septembrie 1924) – o încercare nereușită a unui comando sovietic de  a provoca revoluția comunistă în sudul Basarabiei.

Dr. Ruslan Șevcenco, membrul Comitetului de conducere al AIRM „A. Moșanu” a prezentat comunicarea „Dezmințirea unor mituri istorice ale propagandei separatiste tiraspolene”. Vorbitorul a trecut în revistă istoria interfluviului Nistru – Bug (Transnistria) și a dezmințit miturile propagandei separatiștilor tiraspoleni, în mod special – cum că aceste teritorii au fost mereu populate de ruși și au aparținut rușilor. Tot atât de inconsistente sunt tezele propagandei separatiștilor cum că actuala „republică nistreană” își are origini în ceea ce a fost RASSM. Dl dr. R. Șevcenco a demonstrat caracterul ilegal și nelegitim al autoproclamatei RMN.

Doamna dr. hab. Elena Negru a continuat suita de comunicări cu analiza experimentelor lingvistice și identitare în numita RASSM. Au fost aduse exemple concrete de inventare a unei limbi noi, „moldovenești”, deosebite de cea română, considerată de proletcultiștii transnistreni ca fiind o „limbă de salon, burgheză”. Limba pe care activiștii partidului comunist încercau s-o creeze se baza pe graiul rudimentar al plugarilor din localitățile populate majoritar de români („moldoveni”).

A urmat dl Gheorghe Mârzencu, membru al AIRM „A. Moșanu”, care a expus succint subiectul întitulat „Exodul moldovenilor din RASSM spre România și teroarea poliției sovietice OGPU: masacrul de la Olănești, din februarie 1932”. La baza expunerii au fost puse documente inedite, descoperite de autor în arhive, care se referă la urmările dezastruoase ale Foametei organizate de sovietici în Ucraina, inclusiv – RASSM (numită Holodomor, 1932-1933). În fața morții reale, oamenii de dincolo de Nistru căutau să supraviețuiască în România, trecând Nistrul, mai ales iarna. Cinismul autorităților sovietice nu avea margini: știind că oamenii fug în România pentru a-și salva viața, serviciul secret al URSS infiltra în grupurile de refugiați agenții lor, care deveneau surse de informație pentru sovietici. În același timp, grupuri de înfometați care încercau să fugă din raiul sovietic, erau mitraliați fără milă, ceea ce s-a întâmplat, de ex., la Olănești, în februarie 1932: peste 40 de oameni au fost împușcați cu sânge rece. Succint, dl Gh. Mârzencu a vorbit despre un dosar găsit de dumnealui, (dosar) instrumentat unei simple femei, fără știință de carte, mamă a doi copii minori, săracă, care a fost condamnată și împușcată în octombrie 1937, în cadrul „Operațiunii românești” doar pentru faptul că soțul ei s-a refugiat în România, iar ea nu a anunțat poliția secretă sovietică.

Dl dr. Adrian Dolghi a vorbit despre „Politica Statului sovietic față de copiii orfani în RASSM (1924-1940)”. Pe baza documentelor depistate în arhive, dl A. Dolghi a demonstrat ineficiența politicilor educaționale ale autorităților transnistrene privind metodele de „educare prin muncă” propuse de cunoscutul „educator” Anton Makarenko. Copiii adunați în internate deseori evadau din aceste instituții, fiind nevoiți să cerșească sau să fure produse alimentare. Autoritățile sovietice nu au fost în stare să lichideze bolile sociale ce au afectat copiii.

La Masa rotundă au luat parte elevii Liceului Teoretic „Ion Creangă” din Chișinău, îndrumați de profesorul de Istorie dl Adrian Madan.

Mulțumim dlui Profesor și elevilor pentru prezența la Masa rotundă și interesul manifestat față de problemele de istorie.

La eveniment au fost prezenți membrii conducerii AIRM „A. Moșanu” dna Elena Cojocaru, care a vorbit în dezbateri, părintele dr. Viorel Cojocaru, alți cunoscători ai istoriei noastre – dna Nina Negru, dl dr. Andrei Niculescu etc., precum și angajatele Bibliotecii etc. Mulțumim tuturor pentru prezență.

Următoarea Masă rotundă, organizată de AIRM „A. Moșanu”, va avea loc pe data de 15 noiembrie 2024 și va pune în dezbatere problemele relațiilor Statului cu Biserica Ortodoxă Română. 

Prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu, președintele AIRM „A. Moșanu”, moderatorul Mesei rotunde

10 octombrie 2024

anatol_petrencu@yahoo.com

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva