Așa cum ați fost informați, vineri, 15 noiembrie, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” a organizat în Sala cu Hărți a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova o Masă rotundă cu genericul menționat în titlul articolului.

Conducerea AIRM „A. Moșanu” a pornit de la constatarea faptului că problemele raporturilor dintre Stat și Biserică au existat și sunt prezente și astăzi. În trecut, mai ales în perioada regimurilor comuniste, de esență atee, relațiile au fost deosebit de încordate.  

Masa rotundă și-a propus ca scop să examineze subiecte de istorie și de actualitate, referitoare la politicile promovate de state față de Ortodoxie (de alte culte religioase) în Spațiul Românesc. Asta cu atât mai mult cu cât în 2025 se vor împlini 100 de ani de la întemeierea Patriarhiei Române. În plus, suntem martorii unor interpretări tendențioase a activității din trecut a Bisericii Ortodoxe Române.

Subsemnatul am prezentat comunicarea cu titlul Stat și Biserică în Basarabia interbelică: lecturi paralele.

Momentul de pornire pentru comunicarea prezentată a fost lectura monografiei lui Oliver J. Schmitt „Biserica de stat sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române. 1918-2023”, București, Editura Humanitas, 2023. Intriga s-a produs chiar în primele rânduri ale cărții. Oliver Schmitt scrie: „Cu sprijinul unor politicieni influenți, conducerea BOR a reușit să împiedice o lustrație a ierarhiei și, treptat, a restrâns și a împiedicat cercetarea liberă, în așa fel încât angajamentul științific critic față de trecutul recent al BOR, lipsit de tendințe apologetice, a ajuns în mare parte la un punct mort în România, cu câteva excepții.” (p. 10). Autorul și-a propus ca scop să prezinte obiectiv, critic, istoria raporturilor dintre Statul Român și BOR. Intenție salutabilă, asta pentru că o tratare critică înseamnă echidistantă, nepărtinitoare, bazată pe argumente verificate. Lectura cărții a demonstrat că autorul ei, Oliver Schmitt, dimpotrivă a prezentat o lucrare, în care doar critică toată activitatea BOR, de la 1918 la 2023, prezintă evenimentele și personalitățile timpului, fie bisericești, fie laice, într-o lumină sumbră, în fond – negativă.

Am examinat doar două subiecte, expuse tendențios de autorul austriac: cel legat de introducerea calendarului în 1924 și cel legat de personalitatea lui Miron Cristea (textul integral al comunicării va fi prezentat în zilele următoare).

Prof. univ., dr. hab. Silvia Grossu, membră a Comitetului de conducere al AIRM „A. Moșanu”, a prezentat unele Considerații asupra procesului de unificare a Bisericii Ortodoxe Române (BOR) în primul deceniu după Unire. Doamna S. Grossu a vorbit și despre legăturile strânse între Stat și Biserică în Europa din epoca medievală până în prezent, precum și despre politicile de separare a Bisericii de Stat.

Următoarea comunicare a fost prezentată de părintele Mircea Bejenar de la Suceava, doctorand la Școala Doctorală a Universității de Stat din Moldova (USM). Domnia sa a vorbit despre Reabilitarea creștinismului pe Frontul de Răsărit. Este vorba de activitățile preoților români din cadrul Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria. Sub administrația românească, creștinii băștinași (români, ucraineni, ruși etc.) au revenit la credință, au rugat preoții să boteze copii, să cunune tineri, au reparat sau construit biserici etc.

O comunicare interesantă a fost expusă de arhimandritul Iov Vadim Cristea – Implicarea statului la restaurarea mănăstirilor Căpriana și  Curchi.  O privire la 20 de ani distanță, – despre implicarea Statului, inclusiv al celui condus de comunistul Vladimir Voronin, în repararea celor două mănăstiri.

O amplă prezentare a Situației Bisericii Ortodoxe în RSS Moldovenească între anii 1970-1976 a fost prezentată de dr. Ruslan Șevcenco, membru al Comitetului de Conducere al AIRM „A. Moșanu”. Este vorba de lupta Statului comunist cu Biserica, despre impozitele uriași, la care era impusă Biserica, la persecuțiile la care erau supuși preoții și enoriașii creștini.

Următorul vorbitor a fost protoiereul dr. Viorel Cojocaru, membru al Comitetului de Conducere al AIRM „A. Moșanu”. Dumnealui a analizat Legislația statului sovietic privind cultele. O evaluare juridico-istorică.

Vice-președintele AIRM „A. Moșanu” Ion Negrei a încheiat suita de comunicări cu subiectul Biserica Ortodoxă din R. Moldova în perioada Restructurării (1985-1991).

În cadrul dezbaterilor a luat cuvântul dl colonel (r) Andrei Covrig care s-a referit la una dintre cele mai serioase probleme ale vieții noastre – implicarea Bisericii Ortodoxe Ruse (BORu) în afacerile interne ale altor state, sub motiv cum că în aceste state locuiesc etnici ruși și susținerea deschisă de către BORu a războiului agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei[1].

În cadrul Mesei rotunde a fost prezentată cartea dlui Dinu Putere Cronica Bisericii „Sfinții arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Abaclia, Chișinău, 2024, 335 p. – un studiu valoros despre istoria Bisericii, credința oamenilor, eforturile eșuate ale puterii comuniste de a impune ateismul.

De asemenea, protoiereul dr. Viorel Cojocaru, redactor-coordonator al revistei „Luminătorul”, a prezentat recent apărutul număr (Nr. 3 / 192) al revistei. Între materialele publicației merită atrasă atenția asupra recenziei, semnate de dna Nina Negru, întitulată O nouă tactică în Războiul hibrid al Rusiei: o „Istorie a Bisericii Ortodoxe Române” împotriva Bisericii Ortodoxe Române. Este vorba de descoperirea și expunerea adevăratelor intenții ale istoricului austriac Oliver Schmitt. Merită citită.

Discuțiile au purtat un caracter științific înalt, a fost găsit răspunsul la mai multe întrebări actuale ale științei și societății noastre.

Mulțumim participanților cu comunicări pentru interesantele subiecte abordate.

Mulțumim, de asemenea, doamnelor bibliotecare pentru asistența tehnică și ajutorul acordat.

Mulțumim tuturor celor ce au fost prezenți la Masa rotundă.

anatol_petrencu@yahoo.com

16-17 noiembrie 2024